Efecte perverse în economie. Salariile mici, mai numeroase
Numărul contractelor de muncă înregistrate în perioada 2011-2015 a înregistrat o creștere, fapt îmbucurător, însă s-a majorat și ponderea salariilor situate la nivelul minim impus legal, arată date ale proiectului monitorsocial.ro, publicate luni.
Marea majoritate a contractelor de muncă înregistrate în România, respectiv sub 86%, se situează sub nivelul salariului mediu pe economie, în timp ce aproape jumătate din contracte sunt la nivelul salariului minim sau sub acesta, arată datele proiectului menționat derulat de Friederich Ebert Stiftung, un ONG dedicat problemelor sociale din România.
Potrivit aceleași cercetări procentajul contractelor având salariu minim s-a triplat din 2011 până în 2015. Dacă aceste contracte dețineau o pondere de 8% în 2011, acestea au ajuns să reprezinte aproximativ 27% din total în 2015. Ponderea acestor contracte s-a menținut în ultimii doi ani, acestea deținând o pondere identică de 27% și în 2014.
Comparativ cu 2014 , în primăvara lui 2016 a crescut doar ponderea salariilor al căror nivel s-a situat între nivelul minim pe economie și cel mediu. Partea deținută de acestea a crescut de la 42% la 44%, respectiv de la 2,43 milioane contracte la 2,69 milioane contracte. Ponderea contractelor pe sumă minimă s-a menținut la 44% din total (2,56 milioane în 2014, 2,71 milioane în 2016), în timp ce ponderea salariilor bune, aflate peste nivelul mediu, a scăzut de la 13% în 2014 (783 mii contracte) la 12% (731 mii în martie 2016).
Dar care este valoarea medie a unui contract și cum a evoluat aceasta? Potrivit studiului, venitul median aferent unui contract s-a situat în iunie 2014 între 900 și 1.000 de lei. În 2016 venitul median, definit ca venitul față de care 50% dintre contracte au valori inferioare, 50% au valori superioare, a fost între 1.200 lei și 1.300 lei.
Cum se explică evoluția?
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Economistul Ionuț Dumitru, șeful Consiliului Fiscal identifică mai multe cauze aale acestei situații. Prima dintre acestea, nu neaparat în ordinea importanței, este evoluția salariului minim pe economie. Acesta a suferit creșteri importante cu începere din 2012 însă cum salariile de nivel inferior nu au fost majorate corespunzător ultimele au fost ajunse din urmă de cele minime. Ionuț Dumitru spune că în 2012 salariul minim era în jurul a 700 de lei și a ajuns în prezent la 1.250 lei. Al doilea motiv ține de structura economiei și privește ponderea industriilor cu valoare adăugată mică, precum cea a textilelor, în totalul economiei. ”Avem industrii unde salariile plătite sunt la minim”, a declarat economistul pentru Digi24.ro.
Și în fine al treilea argument este evaziunea fiscală. ”Este evident una din explicații”, spune Dumitru. Este vorba de salarii plătite la gri, adică o parte a salariului, în special cea componenta minimului pe economie plătită pe contracte de muncă restul pe diferite forme adiționale sau chiar la negru, din buzunar. In opinia economistului evaziunea fiscală în domeniul muncii ”s-a mai retsrând probabil dar nu semnificativ. Există 1,4-1,5 milioane de eprsoane care muncesc la negru”, spune el. Ponderea este însă mare cum numărul acestora este egală cu peste un sfert din totalul contractelor d emuncă din România. Cauzele? Dorința intreprinzătorilor de a își conserva sau maximiza profiturile pe fondul unei fiscalități împovărătoare aplicate de stat pe relațiile de muncă. Spre exemplu la plata unui salariu minim pe economie de 1.250 de lei, angajatul încasează net 925 de lei, însă angajatorul înregistrează o cheltuială de 1.538 lei. Un procentaj de 60% reprezintă plata salariului net, iar diferența de 40%, respectiv 613 lei, contribuții plătite la stat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
