Economia retrogradată. De la ”echilibrată”, aceasta ajunge ”relativ” și ”cvasiechilibrată”

Plasarea deficitului bugetar peste 3% ar putea conduce la  reevaluarea gradului de risc  asociat României, potrivit ultimului raport privind inflația realizat de Banca Națională.

Deşi în briefingul de presă prilejuit de lansarea ediţiei din februarie 2017 a Raportului privind inflaţia, Isărescu s-a ferit să facă orice comentarii legate de politicile Guvernului Grindeanu, Raportul publicat de banca centrală cuprinde câteva avertismente serioase la adresa Executivului, potrivit Hotnews.ro.

În plus, faţă de Raportul din noiembrie 2016, în actualul Raport apar câteva diferenţe de nuanţe. Balanţa riscurilor interne, din "echilibrată" devine "relativ  echilibrată", execuţia bugetară este "cvasiechilibrată", iar conduita viitoare a politicii fiscale devine factor de risc "relevant". Mai mult, pentru întâia oară, Raportul BNR avertizează asupra riscului că agenţiile de rating sa re-evalueze gradul de risc asociat economiei, dacă deficitul bugetului va depăşi 3%.

Ce se arată în Raportul publicat de Banca Naţională

- Plasarea deficitului bugetar peste valoarea de referinţă de 3%, deteriorarea poziţiei externe a economiei ar putea conduce la reevaluarea de către investitorii străini a gradului de risc asociat economiei interne.

 - Redeschiderea deficitului de cont curent pe seama accelerării consumului şi a majorării deficitului bugetar reprezintă un factor de risc la adresa echilibrului macroeconomic, cu impact direct asupra fluxurilor de capital adresate economiei româneşti

- Evoluţia exporturilor este susţinută în fapt de un număr restrâns de ramuri, şi anume cele integrate în reţelele internaţionale de producţie, care au beneficiat de influxuri consistente de investiţii străine directe (componente auto, echipamente electrice). În acelaşi timp, industria uşoară, industria chimică şi metalurgia (sectoare care generează încă 14,3% din totalul exporturilor de bunuri) oferă mai puţin suport exporturilor, în contextul concurentei din partea producătorilor asiatici, dar şi al unor constrângeri interne (presiune în creştere din partea costurilor salariale, restrângere a capacităţilor de producţie).

- Capacitatea industriei de a crea locuri de muncă în economie s-a diminuat, contribuţia sa la creşterea  numărului de salariaţi din economie scăzând de la circa 30%, în medie, în perioada 2014-2015 la doar 18% în prezent. În plus, extinderi consistente ale schemelor de personal se observă doar în ramurile producătoare de componente auto, în timp ce companiile care activează în alte sectoare industriale adoptă o politică de personal prudentă (industria alimentară, metalurgia) sau recurg chiar la disponibilizări (industria uşoară, prelucrarea ţiţeiului, industria extractivă, industria energetică).