Economia „duduie” cu motoarele oprite. România se mai bazează doar pe câteva fabrici performante

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Surse: PNL ar putea relua vineri discuțiile cu PSD și UDMR. Ciprian Ciucu nu va mai merge la negocieri

Până anul trecut, creşterea economică era legată de consumul de energie. Dacă Produsul Intern Brut creştea, acest lucru se vedea şi în creşterea consumului de energie. Anul trecut, lucurile au stat pe dos.

Pentru ca motorul economiei să funcţioneze, sau să „duduie” aşa cum spuneau autorităţile, acesta are nevoie de energie electrică, gaze naturale şi carburanţi. Acum asistăm practic la un paradox: deşi motorul economiei a accelerat cu 3,5%, consumul de electricitate este în scădere.

Este consecinţa închiderii mai multor fabrici din industria metalurgică şi petrochimică, fapt care a dus la scăderea consumului de energie.

„Am ajuns o economie de buncăr. Adică în unități integratoare intră niște importuri, se folosește forța de muncă ieftină și ies exporturi. Asta nu va asigura o creștere sustenabilă de 3-5% a economiei în următorii 10 ani”, spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri.

Practic, economia se bazează acum pe construcția de maşini şi pe agricultură, iar un pas greşit al marilor exportatori ne-ar face vulnerabili pentru mulţi ani de acum înainte.

„România este mult mai industrializată decât restul țărilor membre UE. Dacă în România industria contribuie cu 32,5% la PIB, în UE contrubuţia este de 19%”, spune Valeriu Binig, director pentru energie la Deloitte.

Specialiştii resping ipoteza că scăderea consumului de energie ar veni din înlocuirea echipamentelor consumatoare de energie.

„Preţul energiei nu este suficient de mare ca să stimuleze această investiţie, doi: investiţiile durează, şi trei: trebuie să avem acest lucru în mod constant, la mai mulţi consumatori şi nu doar la unul singur”, spune Adrian Borotea, membru în directoratul CEZ România.

Paradoxul este şi mai evident în condiţiile în care consumul de energie scade, însă preţurile la gaze şi electricitate cresc. Următoarea majorare va fi de la 1 aprilie când utilităţile se vor scumpi cu până la 2 procente.