Veniturile au scăzut cu 3%, iar cheltuielile au crescut cu 13%. Iancu Guda: Cifrele arată foarte prost. Avem trei probleme grave
Deficitul bugetar crește rapid. Diferența dintre venituri și cheltuieli a ajuns la aproape 50 de miliarde de lei după primele șapte luni ale anului. Asta înseamnă 4,7 % din Produsul Intern Brut. Spre comparație, anul trecut deficitul bugetar a fost de 1,7% din PIB. Creșterea deficitului este explicată de scăderea veniturilor. La vistieria statului au intrat mai puțini bani din cauza impactului crizei, dar și ca urmare a amânării plății taxelor de către companii.
Pe de altă parte, cheltuielile statului au crescut substanțial. În total, acestea s-au majorat cu peste 13%. Sume cu mult mai mari decât cele de anul trecut au fost date pe asistența socială, salariile bugetarilor și bunuri și servicii. Au fost alocați mai mulți bani și pentru investiții. În total sunt peste 20 de miliarde de lei la acest capitol, cu aproape 30% mai mult decât anul trecut. Pentru întregul an, Guvernul țintește un deficit de 8,6% din PIB.
"Cifrele arată foarte prost. Aterizăm către un deficit de cel puțin 9%"
"Cifrele arată foarte prost. Din păcate se vede continuarea deteriorării deficitului fiscal și în acest ritm o să aterizăm pe estimările noastre inițiale, așa cum am anunțat chiar la începutul pandemiei. Aterizăm către un deficit de cel puțin 9%. În primul rând, ecartul dintre evoluția veniturilor în scădere cu 3% și a cheltuielilor în creștere cu 13%, ceea ce duce la o triplare a deficitului. Pe zona de venituri avem o scădere la impozitul pe profit, - 15% și TVA - 16%, ceea ce arată o contracție a consumului și implicit a profitului companiilor. Iar pe zona de cheltuieli, sectorul public nu pune umărul la presiunile din recesiune și la pierderile cauzate în mediul de afaceri. Dacă privatul consumă mai puțin, are profit mai mic, are salarii mai mici, în sectorul public avem cheltuieli de personal +6%, de la 59 de miliarde la 63 miliarde, anul acesta, în primele 7 luni. Ne împrumutăm mai mult pentru că avem un deficit de trei ori mai mare și plătim pentru dobânzi cam cu 2 miliarde în plus, ceea ce înseamnă o creștere cu 20% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cheltuielile de asistență socială, unde pensile reprezintă peste 80%, sunt în creștere cu 22%. Plătim pentru asistență socială 15 miliardede lei în plus", a explicat Iancu Guda.
Potrivit analistului financiar, singura bilă albă în execuția bugetară este creșterea cheltuielilor de capital. "Se tot spune că sunt 20 de miliarde, dar dacă te uiți pe execuția bugetară, linia de cheltuieli de capital, care se referă la investiții pure, are o creștere cu doar 2 miliarde. Au ajuns la 12 miliarde, nu la 20 miliarde, față 10 miliarde anul trecut.
Avem și la cheltuieli de bunuri și servicii, pe care statul le-a cumpărat, bănuiesc, cu preponderență pentru a echipa spitalele în contextul pandemiei, dar acestea nu sunt neapărat investiții pe termen lung. Sunt mai degrabă niște cheltuieli temporare cauzate de contextul specific al pandemiei.
Investițiile pure sunt cele de infrastructură, autostrăzi, irigații, unde eu văd o creștere cu doar 2 miliarde. Sincer, e nevoie de mult mai mult. Ponderea în PIB a cheltuielilor de capital, 12 miliarde, nu 20, este de 1,2%. Dacă continuăm așa, abia ne poziționăm la 2,5%. În ultima recesiune, în 2009, investițiile au fost de 6% în PIB. Nu avem bani, nu putem să suportăm aceste investiții interne, deci este nevoie să folosim banii altora - fonduri europene".
"Avem trei evoluții care nu sunt sustenabile"
"Anul trecut, din banii statului, 69% se duceau spre salarii și pensii. Acum, 82%, și în ritmul acesta de majorare a pensiilor ne vom duce spre 90% - o primă problemă de structură. Te uiți ca la o clădire și vezi dacă are probleme de structură. Dar această clădire - execuția bugetară - are trei probleme grave de structură și riscă să se prăbușească.
Prima problemă este că 82% din banii statului se duc pe salarii și pensii.
A doua problemă este că din veniturile fiscale ale statului, 75% se duc numai pe salarii, Anul trecut se duceau 68%.
A treia problemă, foarte gravă, este că contribuțiile de asigurări pe care le plătesc salariații care muncesc astăzi să suporte pensiile actuale acopereau, anul trecut, 99% din cheltuielile de asistență socială. Adică era cât de cât în echilibru, sursa cu destinația, contribuția cu pensia. Acum, la primele 7 luni, contribuțiile de asigurări raportate la cheltuielile de asistență socială, ponderea e de 81% Adică din 10 lei cheltuieli ale statului cu pensia, doar 8 lei sunt acoperiți din contribuții, restul ne îndatorăm. Si noi ce facem? Creștem și mai mult pensiile. (...) Toți banii statului vor ajunge să se ducă aproape pe salarii și pensii și dacă nu demonstrăm capacitate administrativă, o să ne mișcăm ca melcul. Va fi foarte greu să luăm acele fonduri europene la viteza de care avem nevoie de ele. (...)
Ambițiile încep din ce în ce mai clar să se confirme că sunt foarte optimiste și din păcate este o naivitate să credem că aceste investiții se vor face la viteza și impactul de care avem nevoie în condițiile în care bugetul arată cum arată și nu o să putem să le susținem. (...) Rămânem mici și săraci pentru că nu avem leadership și profesionalism să executăm toate aceste proiecte de investiții".
