Noul plan de acțiune climatică al UE ar putea trimite motorul cu combustie la muzeu. Toată economia Europei va fi afectată
Executivul Uniunii Europene va anunța un plan ambițios de tăiere a emisiilor, în această săptămână, care va afecta toate sectoarele economice, impunând modificări asupra stilului de viață și standarde mai stricte pentru industrii, potrivit Bloomberg.
Sub o țintă mai strictă privind clima până în 2030, producătorii auto din Europa ar trebui să accepte standarde mai dure privind poluarea, cu noi reguli care ar putea trimite motoarele cu combustie la muzeele de științe. Energia va deveni din ce în ce mai curată, cu un necesar de 350 de miliarde de euro pe an în investiții destinate producției și infrastructurii UE. Și pentru a ajuta la tăierea gazelor cu efect de seră în agricultură, europenii vor fi încurajați să mănânce mai puțină carne.
Dacă va fi aprobată, noua țintă de emisii, mai mici cu 55% față de nivelurile din 1990, va obliga clădirile să fie mai eficiente din punct de vedere energetic, potrivit unui proiect al Comisiei Europene, văzut de Bloomberg News. Costul poluării în cazul companiilor, deja aproape de niveluri record, ar trebui să se mărească, pe măsură ce piața emisiilor de carbon a UE se întărește.
Obiectivul existent pentru 2030, adoptat cu doar șase ani în urmă, taie emisiile cu 40%.
“Atingerea unei ținte de reduceri a emisiilor cu 55% va fi o provocare semnificativă pentru investițiile europene în sectoarele industriilor, serviciilor, energiei și de transport”, a precizat Comisia Europeană în documentul politic. “Însă, randamentul investițiilor de la îndeplinirea acestei provocări reprezintă nu mai puțin de abilitatea ca afacerile UE să fie competitive iar cetățenii noștri să prospere”, a adăugat instituția.
Combustibili poluanți
Pandemia a expus vulnerabilitatea Uniunii față de lanțurile globale de aprovizionare și importuri, acordând un avânt suplimentar la inițiativele care au ca scop crearea unei Europe mai reziliente și mai puțin dependente de exporturi. Prin susținerea energiei regenerabile, noua țintă climatică ar diminua factura UE pentru importurile de combustibili cu 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2030 și până la 3 trilioane de euro până în 2050, potrivit Comisiei.
În vreme ce criza economică nu pare să fi subminat hotărârea UE de a fi mai verde, a înrăutățit condițiile pentru investiții în tehnologii și infrastructură necesare atingerii țintelor climaterice ambițioase. Un pachet de fonduri publice de 1,8 trilioane de euro, agreat de liderii UE în iulie, pentru a ajuta la recuperarea de după recesiunea indusă de coronavirus, poate fi folosit doar în proiecte care nu subminează țintele de mediu. O treime din acea sumă este alocată în mod special inițiativelor prietenoase cu mediul.
Principalele schimbări pe care Comisia vrea să le aplice pentru a ajunge la ținta care taie emisiile cu 55% sunt:
Transport cu emisii scăzute
-Mașinile cu motoare cu combustie vor trebui să fie înlocuite gradual de către vehiculele cu zero emisii. Până în iunie 2021, UE va propune standarde mai stricte privind emisiile de dioxid de carbon ale mașinilor și dubelor, care vor trebui atinse până în 2030;
-Analiza Comisiei pentru 2030 estimează o “coborâre de aproximativ 50% la emisiile de dioxid de carbon, per kilometru, pentru mașinile de pasageri, în comparație cu țintele din 2021”;
-Proporția de energie regenerabilă în transport trebuie să crească la aproximativ 24% până în 2030, în comparație cu nivelul de 7% din 2015;
-Hidrogenul curat va fi crucial în transportul de mare tonaj;
-Liniile aeriene și navele ar trebui să folosească mai mult combustibili care au puține emisii de dioxid de carbon.
Agricultura ecologică
-UE va încuraja schimbări în alegerile de consum. Diminuarea accentuată a consumului de produse de la animale ar putea reduce emisiile cu mai mult de 30 de milioane de tone până în 2030;
-Pentru a stimula tăierile de emisii, UE ar putea lansa o inițiativă agricolă pe bază de certificate de carbon.
Energia curată
-Proporția producției de energie regenerabilă va trebui cel puțin să se dubleze până în 2030, la aproximativ 65%;
-Un rol mai mare pentru hidrogenul regenerabil în unele procese industriale;
-Criteriile de sustenabilitate pentru biomasă vor fi întărite. Folosirea copacilor întregi și culturilor de alimente pentru energie – produse în UE sau importate – ar trebui diminuată;
-Amestecul de energie va fi mai verde: consumul de cărbune va scădea cu mai mult de 70% din 2015, petrol cu 30% și gaz cu 25%;
-Proporția de energie regenerabilă s-ar putea ridica la 38,5% din consum;
-Scutirile de taxe pentru combustibili fosili ar putea dispărea.
Clădiri eficiente din punct de vedere energetic
-Economia de energie a UE trebuie să crească la aproape 36% din consumul final de energie. Majoritatea va trebui să vină de la clădiri;
-UE plănuiește să sporească renovarea clădirilor, să încurajeze trecerea la soluții regenerabile de încălzire, să promoveze casele smart.
Ținta mai strictă trebuie să fie propusă ca amendament la un proiect de lege al UE care impune obiectivele de neutralitate climaterică până în 2050. Are nevoie de aprobare din partea statelor membre și de la Parlamentul European, majoritatea grupurilor din UE sprijinind o politică climaterică mai ambițioasă.
Ținta plănuită din 2030 include emisii și înlăturarea gazelor cu efect de seră din atmosferă, un design care ar putea atenua povara pe unele sectoare. Chiar și așa, anvergura restricțiilor din politica de mediu ar fi fără precedent.
În 2019, emisiile Uniunii Europene, inclusiv cantitatea înlăturată, era undeva pe la 25% sub nivelurile din 1990. Măsurile previzionate momentan de statele membre ar duce la o tăiere de doar 41% până în 2030, potrivit Comisiei.
Accelerând ritmul de tăieri ale emisiilor în deceniile care urmează nu numai că va pune Europa pe calea către neutralitate climaterică până în 2050 dar va și transforma “industria și afacerile UE în pioneri globali”, potrivit Comisiei. Cu legislația actuală, Europa va tăia 60% din poluare în 2050.
Acordul de la Paris
Executivul european mai vrea să livreze, până la sfârșitul anului, noua țintă, sub forma unei contribuții actualizate în Acordul de la Paris. Europa caută să încurajeze alți emitenți, inclusiv China, să sporească acțiunea pe climă, după ce președintele american Donald Trump și-a întors spatele la acordul global.
Știința arată că riscurile privind clima sunt în mod ferm un dezavantaj, a spus UE într-un document draft. Groenlanda a bătut, anul trecut, recordul său stabilit în 2012 la pierderile de gheață, cu 15%, un semn îngrijorător că ridicarea nivelului oceanic ar putea accelera. Siberia s-a “copt” tot anul, înregistrând temperaturi care ar fi practic imposibile fără poluarea cu gaze cu efect de seră și incendii record.
“Amânarea acțiunii privind clima sau retragerea măsurilor plănuite nu este o opțiune pentru Uniunea Europeană. Perturbările economice pe termen lung care provin din lipsa de acțiune ar depăși de departe costurile investițiilor de astăzi în acțiune climatică ambițioasă”, a notat Comisia Europeană.
Redactor: Alexandru Costea
