CFR în 2020: trenurile circulă cu 40 de km pe oră, în sute de zone sunt restricții din cauza șinelor nereparate
Doar 21 de kilometri de cale ferată s-au reparat anul acesta. Mult prea puțin. O spun chiar șefii companiei care are în administrare infrastructura feroviară și care recunosc că necesarul de reparații este mult mai mare. Din cauza stării degradate a căii ferate, trenurile româneşti sunt obligate să încetinească în 437 de zone.
Pentru a crește siguranța și viteza călătoriilor, CFR SA a început demersuri pentru a achiziționa utilaje performante capabile să repare până la 600 de kilometri de șină pe an, adică fix cât s-a reparat în 1989. E însă un plan cu bătaie lungă. Până când aceste utilaje vor ajunge în țară, calea ferată va continua să acumuleze restanțe la reparații și lucrări de întreținere.
144 de milioane de lei. Atât a primit CFR SA anul acesta de la bugetul de stat pentru repararea șinelor, a podurilor și a tunelurilor de pe calea ferată. A cheltuit până acum aproape 90% din această sumă.
2020 nu este o excepție. Este doar un alt an în care calea ferată a fost subfinanțată. Din 1990 încoace banii alocați infrastructurii feroviare au fost mereu extrem de puțini.
Lucru recunoscut și de Ministerul Transporturilor. An după an, banii de la stat au acoperit doar 56% din necesarul de lucrări de întreținere, sub 20% din necesarul de reparații și doar 2,5% din necesarul de lucrări de reînnoire a șinei. Scrie negru pe alb în strategia feroviară pe următorii 5 ani.
Vasile Şeclăman, reprezentant al Organizației Patronale a Societăților Feroviare Private din România: "Dacă vrem într-adevăr să salvăm transportul feroviar, că e de călători, că e de marfă, trebuie în primul rând să plecăm de la îmbunătățirea stării infrastructurii".
Pe o cale ferată neîntreținută și nereparată nu ar trebui să ne mire introducerea de restricții de viteză. În prezent se circulă cu frâna trasă în 437 de zone. 60% dintre restricții obligă trenurile să circule cu mai puțin de 40 de km pe oră.
Fără alocări serioase de fonduri și lucrări ample de reparații, de blestemul limitărilor de viteză nu vom scăpa niciodată. Anul acesta de exemplu, prin lucrări de reparații și modernizări, s-au eliminat 307 de restricții de viteză, însă au fost introduse 376 de noi restricții.
Pentru că trenurile circulă cu viteze mici, mulți români refuză să se urce în vagoane.
Autoritățile și-au propus ca până în 2030, trenurile românești să întârzie mai puțin și să prindă viteze mai mari. În următorii 10 ani, viteza comercială a trenurilor ar trebuie să crească la cel puţin 60 km/h, de la 41 cât este acum.
Pentru a accelera repararea și modernizarea căii ferate, șefii CFR SA au început demersurile pentru a achiziționa două trenuri de lucru, utilaje foarte performante care sunt capabile să repare până la 600 de kilometri de șină pe an.
Ion Pintea, director general al CFR SA: "Undeva la o medie de 600-700 de kilometri de reparație capitală și reabilitare pe an ar conduce ca în aproximativ 10 ani să revenim la vitezele de circulație de dinainte și dacă este vorba de modernizare să și creștem vitezele de circulație până la 160 de km/h".
Cu ajutorul trenurilor de lucru se va repara magistrala București – Iași, dar și tronsoanele cu mari probleme de pe linia București – Craiova –Timișoara, spun șefii CFR SA. Însă astfel de utilaje nu vor fi văzute pe calea ferată românească mai devreme de 2-3 ani.
Între timp, compania, care administrează infrastructura feroviară, speră să poată face cât mai multe reparații în regie proprie folosind un utilaj achiziționat de regionala Brașov cu 10 milioane de lei.
Ion Pintea, director general al CFR SA: "Cu acest tip de echipament am putea face până la 100 de kilometri de reparație a căii anual."
Doar rețeaua principală are 3000 de kilometri de șină, întreaga rețea de cale ferată din România depășind 10.000 de kilometri.
În prezent, ample lucrări de reabilitare și modernizare a căii ferate se desfășoară doar în vestul țării pe relația Curtici-Simeria-Sighișoara-Brașov. Proiectele de miliarde de euro sunt finanțate cu bani de la Bruxelles și bugetul de stat.
