Banca Mondială (BM) se aşteaptă ca preţul global al petrolului să atingă în medie 90 de dolari pe baril în trimestrul patru din 2023 şi să scadă la un nivel mediu de 81 de dolari pe baril în 2024, în condiţiile în care încetinirea creşterii economice atenuează cererea, dar a avertizat că o escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu ar putea majora semnificativ cotaţia ţiţeiului, transmite Reuters.
În cel mai recent raport „Perspectivele pieţelor de materii prime”, publicat luni de instituţia financiară internaţională, se arată că preţul petrolului a crescut cu doar 6% de la începutul războiului dintre Israel şi Hamas, în timp ce preţurile produselor agricole, ale celor mai multe metale şi ale altor materii prime „abia s-au modificat”, conform Agerpres.
Raportul indică trei scenarii de risc pe baza episoadelor istorice care implică conflictele din regiune, din anii '70, cu sporirea severităţii şi a consecinţelor.
„Scenariul care indică o mică perturbare”, echivalentă cu reducerea producţiei de petrol înregistrată în 2011, în timpul războiului civil din Libia, de aproximativ 500.000 - 2.000.000 de barili pe zi (bpd) ar duce la o creştere a preţului petrolului între 93 şi 102 dolari pe baril, în trimestrul patru din 2023.
„Scenariul care indică o perturbare medie” - echivalentă cu războiul din Irak din 2003 - ar reduce livrările globale de petrol cu 3 - 5 milioane bpd, majorând preţului petrolului între 109 şi 121 dolari pe baril.
„Scenariul unei perturbări masive” - echivalentă cu impactul embargoului petrolier arab din 1973, ar reduce livrările globale de petrol cu 6 - 8 milioane bpd. Iniţial, în acest scenariu, preţului petrolului ar ajunge la 140 - 157 dolari pe baril.
„Preţurile mai ridicate ale petrolului, dacă se menţin, vor duce inevitabil la preţuri mai ridicate ale alimentelor. Dacă se materializează şocul sever al preţului petrolului, vor fi afectate semnificativ preţurile alimentelor, care deja sunt la un nivel ridicat în multe ţări în curs de dezvoltare”, a afirmat Ayhan Kose, adjunctul economistului şef al Băncii Mondiale.
Cererea de petrol a Chinei a fost surprinzător de rezilientă, ţinând cont de turbulenţele din sectorul imobiliar, înregistrând un avans de 12% în primele nouă luni din 2023, faţă de perioada similară din 2022, se arată în raportul Băncii Mondiale.
Producţia şi exporturile Rusiei de petrol au fost relativ stabile anul acesta, în ciuda embargoului impus de Occident asupra ţiţeiului rusesc. Exporturile Rusiei în UE, SUA, Marea Britanie şi alte state occidentale au scăzut cu 53 puncte procentuale (pp) între 2021 şi 2023, dar acestea au fost în mare parte înlocuite prin majorarea exporturilor în China, India şi Turcia - o creştere de 40 pp.
Dacă se intensifică războiul dintre Israel şi Hamas, autorităţile din ţările în curs de dezvoltare vor trebui să adopte măsuri pentru a gestiona posibila creştere a inflaţiei. De asemenea, guvernele trebuie să evite restricţiile comerciale, cum ar fi interzicerea exporturilor de alimente şi îngrăşăminte, deoarece ele pot deseori intensifica volatilitatea preţurilor şi spori insecuritatea alimentară, avertizează Banca Mondială.
Preţurile petrolului au scăzut luni cu peste 3%, deoarece temerile că războiul dintre Israel şi Hamas ar putea perturba livrările din regiune s-au diminuat. Investitorii au devenit precauţi înainte de reuniunea Rezervei Federale din SUA de săptămâna aceasta privind politica monetară. Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au închis la 87,45 dolari pe baril, în scădere cu 3,03 dolari sau cu 3,35%, în timp ce ţiţeiul american West Texas Intermediate a terminat ziua la 82,31 dolari pe baril, în scădere cu 3,23 dolari sau cu 3,78%.
Piaţa petrolieră mondială a fost perturbată de conflictul din Gaza, având în vedere că există potenţialul de extindere a acestuia dincolo de Fâşia Gaza şi Israel, ceea ce ar pune în pericol livrările mondiale.
Orientul Mijociu este responsabil pentru o treime din livrările mondiale de petrol şi există îngrijorări că o escaladare a războiului ar putea duce la atacuri asupra tancurilor petroliere, ameninţări la adresa strâmtorilor maritime şi o reducere a exporturilor de petrol ale Iranului.
