România în capcana venitului mediu. Creșterea salariilor, o soluție?

Problema majorării administrative a salariilor în economie a devenit subiectul dezbaterilor publice. În timp ce editorialiști importanți consideră că Guvernul poate forța mecanismele de relansare a economiei prin astfel de creșteri administrative salariale, economiștii pledează pentru alte căi, atenționând asupra riscurilor prezentate de majorările salariale.

27 de ani după ce a renunțat la economia centralizată, România rămâne una din cele mai nedezvoltate țări din Europa, iar salariile românilor continuă să fie cu mult sub medie, ca și în 1990.

Editorialiști ai unor importante publicații acuză eșecul structural al economiei și incapacitatea acesteia de a se reforma și ajusta de la sine. Nu ar fi mai bine dacă statul ar porni o majorare administrativă a salariilor, se întreabă într-un articol apărut aici un editorialist al Zf.ro.

Care sunt argumentele

Editorialistul Zf.ro trece în revistă aproape 20 de parametri negativi ai economiei:

• Criză acută pe piaţa forţei de muncă, dar la extreme - Fie se caută joburi low din punct de vedere al calificării şi al plăţii, cu salariul minim pe economie plus bonuri de masă, fie se caută joburi supracalificate în IT şi în idustria de înaltă tehnologie, joburi care apar în urma investiţiilor străine.

• Şomaj mic, chiar foarte mic-România are printre cele mai scăzute rate ale şomajului din Europa

• Salarii mici, printre cele mai mici din Europa. Numai 250.000 de oameni din forţa de muncă de 4,7 milioane au un salariu de peste 1.000 de euro.

• Masa salarială din România este de 3 ori mai mică decât în Polonia şi are printre cele mai reduse ponderi în PIB, conform datelor Eurostat. Ca pondere în PIB, masa salarială din România este de numai 34%, printre cele mai mici din Europa. În Germania, masa salarială depăşeşte 50% din PIB

• Impozite mari pe salarii mici - Deşi are salariile cele mai mici din Europa, România are taxele cele mai mari.

• O legislaţie extrem de grea în privinţa dechiderii pieţei muncii şi a atragerii de oameni care să muncească în România din alte ţări

• Capitalism de stat - Cei mai mulţi bani se fac din afacerile cu statul şi de aceea gradul de corupţie este extrem de ridicat.

• Blocaj investiţional la nivelul statului - Anual statul ar trebui să investească peste 10 miliarde de euro în economie, contracte şi bani care sunt blocaţi fie de frica semnării, fie că se aşteaptă şpaga de rigoare

• Creşterea economică adusă aproape 100% din consum - De 4 ani încoace, creşterea economică se bazează aproape exclusiv pe consum.

• Ponderea exportului din România în PIB este printre cele mai scăzute din Europa - Exporturile României sunt printre cele mai scăzute din Europa ca pondere în PIB, de numai 35%. Ungurii şi polonezii au ponderea exporturilor de peste 50% în PIB.

• România are foarte multe firme mici  fără putere economică şi care nu generează o valoare adăugată mare - Din 660.000 de firme, 600.000 de firme au între 0-9 angajaţi şi generează mai puţin de jumătate din cifra de afaceri la nivelul întregii economii.

• Multinaţionalele câştigă teren ca putere în businessul local - 49% din cifra de afaceri totală din România, de 275 de miliarde de euro, la nivelul anului 2015, este adusă de multinaţionale, în timp de firmele locale au 47%.

• Natalitatea businessului din România este negativă - Numărul de firme nou înfiinţate a ajuns să fie mai mic decât firmele care ies de pe piaţă.

• Costuri ridicate de finanţare a economiei, a businessurilor şi a persoanelor fizice

• Scăderea dramatică a cunoştiinţelor şi competenţei atât la nivelul administraţiei, cât şi la nivelul companiilor româneşti.

• Prima opţiune a tinerilor este de a pleca din ţară

• Toate companiile caută tineri - Aceasta este o realitate, ceea ce contribuie la criza forţei de muncă, la schimbările foarte dese de joburi de către tineri

• Cei care au plecat nu vor să se întoarcă în ţară pentru că nu au de ce - Cei 3 milioane de români, aproape cea mai bună forţă economică a României, nu au motiv să se întoarcă în ţară

• Mediul de afaceri românesc nu încurajează antreprenorii

• Gradul înalt de proprietate imobiliară a românilor- Românii au aproape cel mai ridicat nivel de proprietate din Uniunea Europeană (90%). În Germania, numai 60% din nemţi deţin o proprietate imobiliară.

Un laț economic în care totul este blocat

Din aceste motive singura soluție de mișcare a economiei, de scoatere a acesteia din lațul în care aceasta este prinsă este majorarea administrativă a salariului minim pe economie. ”Cum putem ieşi din acest laţ economic în care totul pare blocat? Ar putea fi dublarea salariilor o soluţie pentru a forţa o restructurare a modelului economic actual al României bazat pe investiţii cu forţă de muncă scăzută? Ce s-ar putea întâmpla dacă administrativ s-ar dubla salariul minim de la 1.000 de lei net la 2.000 de lei net? Ar ieşi de pe piaţă afacerile care nu rezistă la acest cost al forţei de muncă sau ar obliga companiile să adauge şi alte operaţiuni angajaţiilor actuali ca să poată plăti noul nivel salarial? Poate că România ar avea nevoie de un milion de şomeri, nu de 500.000 câţi sunt acum, care să caute un job, nu jobul să-i caute cum este în prezent?”, se întreabă editorialistul Zf.ro. Potrivit lui ”dublarea salariilor nu poate să fie facută peste noapte, dar într-un program de 4 ani economia ar rezista unei asemenea creşteri şi ar fi mai dinamică”. ”Problema este că nimeni din cei care conduc România nu vrea zgândărirea actualului model, în care investiţiile în sectorul privat vin pentru salariile mici, salariile cresc la stat pentru că reprezintă o masă electorală bună, statul îşi întăreşte poziţia în administraţie, iar sectorul privat ramâne în continuare în laţ”, mai spunea el.

Calea acestuia este însă respinsă de unii economiști. Radu Crăciun, șef al diviziei de pensii a unei importante bănci comerciale, critică această perspectivă.

România în capcana venitului mijlociu

Problema României este cea a altor țări ce au rămas blocate în ceea ce se numește ”capcana venitului mijlociu”, spune el într-o postare pe propria sa pagină de internet. Sunt țări care după o perioadă de convergență cu țările dezvoltate sunt incapabile să micșoreze diferența și rămân blocate într-o zonă de dezvoltare medicoră. ”Salariile încetează să mai crească, iar veniturile sunt modeste”, descrie el fenomenul. Crăciun menționează o clasificare a țărilor făcută de către Banca Mondială în funcție de capacitatea acestora de a recupera, în perioada 1960-2008, decalajele de dezvoltare față de Statele Unite. În rândul țărilor rămase în urmă se găsesc Nigerul sau Coreea de Nord, printre cele care și-au ”conservat” decalajele sunt Brazilia sau Malaezia, în timp ce țări precum Israelul sau Coreea de Sud au recuperat aceste decalaje.

Ce duce la capcana venitului mediu? Cum poate România ieși din aceasta, se întreabă Radu Crăciun.

Țările rămân în zona acestei capcane atunci când își epuizează căilor facile de creștere și dezvoltare și când nu au capacitatea de a trece la o strategie elaborată. Ceea ce ține țările in capcana venitului mediu este: profitabilitatea în scădere a capitalurilor, epuizarea forței de muncă ieftine, protecția inadecvată a proprietății intelectuale, proasta alocare a talentelor, lipsa de acces la infrastructură avansată, lipsa de acces la finanțare, mai ales sub forma de capital de risc, spune Crăciun, care citează un studiu al unui profesor de la Universitatea din Manchester.

Multe din aceste trăsături ne trimit la situația în care se găsește România acum. Crăciun menționează în România lipsa unei strategii coerente de dezvoltare și o dezvoltare ”spontan haotică, în care capitalul străin și local a profitat de oportunitățile naturale oferite de o Românie fără investiții în infrastructură sau educație”.

Ori, perioada dezvoltării spontan-haotice s-a încheiat, iar creșterea nu poate avea la bază decât o strategie articulată care să ducă prosperitatea la nivelul următor prin educație, infrastructură, programe de dezvoltare regională, stimularea antreprenoriatului sau inovației.

Majorarea administrativă a salariilor are drept efect creșterea inflației, șomajului, deficitului extern și prăbușirea veniturilor bugetare. Majorarea administrativă a salariilor a început și, mai mult, a cuprins și zona publică, spune el. România a ajuns o campioană UE având cele mai mari salarii în administrație, raportat la salariul mediu din economia unei țări.

Crăciun crede că Guvernul are un plan de a forța majorarea salariilor în sectorul privat. El atrage însă atenția că majorarea salariilor în industrie s-a decuplat complet de productivitate. Crăciun mai dă exemplul Greciei care anterior crizei părea că a ajuns în clubul select al țărilor care au micșorat decalajele de dezvoltare față de Statele Unite (alături de coreea de Sud sau Israel). Aceasta s-ar fi întâmplat prin politici similare cu cele de acum din România. Prăbușirea ulterioară a economiei Greciei, cu 40%, a readus această țară cu picioarele pe pământ, în eșalonul inferior, atenționează economistul.