Devalorizarea monedei naţionale merge mână-n mână cu dispreţul faţă de "mărunţiş"

Câți bani sunt dispuși românii să cheltuie anul acesta de Crăciun

Cum se descurcă o familie de antreprenori, cu doi copii, care încasează 15.000 de lei lunar

Cumpărăturile în exces pot ascunde o boală: FOMO sau teama de a nu rata ceva important, precum Black Friday

Istoria poștei, de la scrisori trimise cu diligența la e-mail

Primarul din Constanța cere controale în 5 școli, pentru a verifica vizele de flotant

Noi informații cutremurătoare în cazul băiatului mort la spitalul din Târgu-Jiu

Postul Crăciunului a devenit un lux. Cu cât s-au scumpit legumele față de anul trecut

Meteorologii anunță vreme caldă

Un șofer polonez circula cu TIR-ul pe contrasens, pe A1

Mărunţişul nu mai are valoare. Clientul îl lasă pe tejghea sau vânzătorul nu mai dă rest, oferă compensaţii.

Vânzătorii nici nu se mai preocupă de mărunţiş. Acesta este dificil şi scump de gestionat, declară oficialii Băncii Naţionale.

„Transportul banilor este scump, iar măruntişul este greu. Chiar băncile nu sunt foarte entuziasmate să cheltuiască foarte mulţi bani ducând mărunţişul de la Bucureşti în centrele importante şi de acolo mai departe până în ultimul cătun”, a spus Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.

Sociologii citesc aici comportament tipic balcanic, plată în semn de mulţumire.

„E o plată informală, care a rămas în mintea omului că trebuie să o plăteşti. Comportamentul a devenit aberant astăzi, când ai o zonă privată, cu taxe foarte mari şi dai ceva în plus”, explică sociologul Anca Bulai.

Occidentalii, însă, percep banii mici ca fiind de valoare.

În Spania, spre exemplu, ca în orice altă ţară din Occident, e aproape imposibil să nu ţi se ofere restul pentru ceea ce ai plătit, în niciun caz nu ţi se oferă în schimbul restului gumă de mestecat sau bomboane.

Devalorizarea accentuată a monedei naţionale merge mână-n mână cu dispreţul faţă de monedele de 5, 10 şi 50 de bani.