Peste 15 ani, cei aproape două milioane de români născuţi după 1966, când Nicolae Ceauşescu a interzis avorturile, vor la pensie. Specialiştii spun că aceştia vor sugruma sistemul de pensii de stat.
„Posibilitatea de susţinere a pensiei publice pentru această generaţie este una destul de întunecată”, spune Raluca Ţintoiu, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România.
Specialiştii atrag atenţia că pensionarea aşa-numiţilor „decreţei” va micşora pensia dată de stat cu peste zece procente, iar în 2042 va fi de trei ori mai mică decât în prezent.
„În anul 2032 este prima cohortă semnificativă de pensionari provenind din această generaţie a decreţeilor, unde noi estimăm că rata de înlocuire va scădea în jur de 24% pentru pensia pilonul unu, urmând ca în 2042 să ajungă la un pic mai mult de 15%”, spune Raluca Ţintoiu.
Specialiştii estimează că, în 2032, România va avea aproape șapte milioane de pensionari faţă de cinci, în prezent. Pe lângă pensia de la stat, aceştia vor mai primi în plus zece la sută din ultimul salariu, sumă care reprezintă valoarea pensiei private.
„În acest moment, conturile active sunt 3.750.000, iar la începutul anului erau de 3.550.000”, spune Ileana Ciutan, preşedintele Casei Naţionale de Pensii.
Administratorii fondurilor private de pensii susţin că pe viitor sistemul va deveni mai eficient faţă de cel de stat.
„Aceste pensii reprezintă principalul mijloc de economisire la nivel naţional. Undeva la sfârşitul anului, un milion de oameni vor avea în conturi sume peste media economisirilor în bănci”, spune vicepreşedintele Autorității de Supraveghere Financiară, Ion Giurescu.
Primele plăţi majore din fondul de pensii private vor fi făcute abia peste zece ani. De ele vor beneficia românii care în 2008 aveau aproape 45 de ani şi care vor ieşi la pensie în 2024.