România se apropie de prima sa majorare a ratei dobânzii în aproape un deceniu, pe măsură ce inflația se înrăutățește și economia crește în unul dintre cele mai rapide ritmuri din Europa.
Un număr de 10 din 13 economiști consultați într-un sondaj Bloomberg cred că Banca Națională a României va menține luni, în ședința de politică monetară, nivelul dobânzii de politică monetară la 1,75 la sută, în timp ce alți cinci economiști prevăd o majorare la valoarea de 2 la sută.
Dacă nu se va întâmpla în această săptămână, analiștii sunt de acord că majorarea dobânzii va avea loc în primul trimestru al acestui an.
Bloomberg notează că România se apropie mai mult de politicile adoptate în Cehia și Marea Britanie de ridicare a costurilor îndatorării, chiar dacă guvernatorul Isărescu avertizează că majorarea ratelor înainte de o politică similară a Băncii Centrale Europene riscă să afecteze stabilitatea financiară.
Banca centrală are puține opțiuni, spune Bloomberg. Inflația s-a accelerat până la maximumul ultimilor patru ani în noiembrie, în timp ce o serie de reduceri de impozite și creșterea salariilor din sectorul public au condus la o creștere economică anuală de 8,8% în trimestrul III.
"Ritmul inflației va determina factorii de decizie politică să tragă declanșatorul încă din această lună", a declarat Marcin Kujawski, economist la Londra, la Nomura International Plc. "Dar decizia ar putea fi un apel apropiat, deoarece activitatea investițională rămâne moale, în ciuda creșterii economice impresionante a consumatorilor." Piețele monetare au prețuri mai mari. Rata de ofertă interbancară pe trei luni, cunoscută sub numele de ROBOR, a câștigat 120 de puncte de bază în ultimele șase luni și depășește acum 2%, cel mai mare în ultimii trei ani.
În ultima sa reuniune din 2017, banca centrală și-a redus coridorul pentru rata dobânzii de reglementare a lichidității pentru a doua oară, ceea ce a fost considerat un preludiu al majorării ratei la începutul acestui an. Isărescu și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea față de politicile fiscale care au afectat firmele și au declanșat avertizări din partea Uniunii Europene asupra deficitului bugetar.