De ce au crescut prețurile la toate produsele. Furtuna perfectă care face ca orice ne trebuie să fie mai scump - analiză CNN
Oțel, cherestea, plastic și combustibil. Porumb, soia, zahăr și ulei de floarea soarelui. Case, mașini, scutece și hârtie igienică. La orice produs te uiți, prețurile sunt în creștere. Recuperarea post pandemie este în plină desfășurare, iar economia mondială se luptă să țină pasul. Pe măsură ce economiile s-au redeschis, cererea a revenit, dar problemele generate de pandemie, de la lanțuri de aprovizionare la lipsa materiilor prime, au dus la o explozie a prețurilor, se arată într-o analiză CNN, care explică de ce cresc prețurile la aproape orice produs.
Companiile care în ultimul an și-au închis fabricile și au concediat personalul din cauza pandemiei se confruntă acum cu mari probleme: nu sunt în măsură să asigure suficiente materii prime pentru a construi casele, pentru a fabrica mașinile sau pentru a asambla aparatele care sunt brusc la mare căutare.
Companiile încearcă cu disperare să își reînnoiască stocurile după recesiunea globală de anul trecut, tensionând lanțurile de aprovizionare. Lipsa containerelor de transport maritim și blocajele din porturi au agravat lucrurile și au crescut costul transportului de produse în întreaga lume. La asta se adaugă atacurile cibernetice, blocajul din Suez, vremea extremă sau cursa disperată după metale rare necesare tranziției la energia verde.
Nu se știe cât timp cererea va depăși oferta, mai ales că pandemia continuă în unele dintre cele mai mari economii ale lumii. Sunt, însă, lipsuri de la microcipuri și pui, la clor și brânză, iar prețurile sunt în creștere.
Marea întrebare este dacă penuria de produse și creșterea prețurilor sunt doar efecte temporare ale pandemiei sau dacă economia globală se schimbă în moduri care ar putea crește permanent costul afacerilor și ar duce la o nouă eră a inflației. Răspunsul are implicații uriașe pentru muncitori, investitori, companii și guverne.
Inflația în țările care aparțin Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a crescut în aprilie la cel mai înalt nivel din 2008. Creșterea prețurilor la energie a crescut inflația medie anuală în țările OECD la 3,3%.
Cum s-a ajuns aici
Prețul petrolului a ajuns la cel mai mare nivel din ultimii 7 ani și aproape că am uitat că anul trecut a atins minime istorice. Prețul Brent, reperul global, a scăzut sub 20 de dolari pe baril în aprilie anul trecut, după ce restricțiile din pandemie au dus la scăderea cererii companiilor aeriene, a șoferilor și a producătorilor.
De atunci, Brent a ajuns la peste 70 de dolari pe baril după o creștere majoră a cererii. Un fenomen similar se întâmplă și cu o serie de mărfuri, industrii și produse.
„Nu am avut niciodată ceva atât de violent și de rapid, atât în ceea ce privește căderea, cât și revenirea”, spune George Calhoun, directorul în cadrul institutului de tehnologii din New Jersey. „Este clar că revenirea economică a creat o mulțime de perturbări, nu doar în lanțurile de aprovizionare, ci și în modelele de afaceri”.
Industria auto este doar un exemplu al modului în care evenimentele din anul trecut au schimbat lanțurile de aprovizionare, au schimbat comportamentul consumatorilor și acum alimentează creșterea prețurilor.
Pandemia a închis temporar fabricile de automobile anul trecut, în timp ce recesiunea care a urmat a îngropat vânzările. Când producătorii de autovehicule au răspuns prin reducerea producției și, prin urmare, comenzile pentru microcipuri au scăzut, producătorii de semiconductori au redistribuit surplusul companiilor care produc smartphone-uri, laptopuri și console de jocuri, produse la mare căutare în timpul pandemiei.
Apoi, când vânzările de mașini au revenit mai repede decât se aștepta, producătorii s-au trezit într-o criză acută de cipuri. Deficitul pe scară largă a forțat ca Ford, Volkswagen, Fiat Chrysler și Nissan să reducă producția.
Acest lucru a crescut prețul mașinilor noi și a crescut cererea de vehicule uzate, care sunt acum una dintre principalele surse de inflație din Statele Unite.
Prețul mașinilor și camioanelor uzate din Statele Unite a crescut cu 10% în mai față de luna precedentă, cea mai mare creștere din 1953, potrivit Biroului de Statistică. Prețurile au crescut cu 21% față de anul trecut, făcând din mașinile second hand principalul motor al creșterii din aprilie a prețurilor de consum din SUA.
Prețurile mărfurilor cresc
Pe măsură ce economia își revine după pandemie, costul materiilor prime necesare pentru a produce bunuri de consum este în creștere. Investițiile în plină expansiune în tehnologii ecologice se adaugă, de asemenea, la cererea puternică de metale precum aluminiul și cuprul, care sunt utilizate la vehiculele electrice.
Tesla a crescut recent prețurile cu 2.000 de dolari pentru modelul Tesla 3. CEO-ul Tesla Elon Musk a dat vina pe creșterea costurilor materiilor prime.
Minereul de fier, cuprul și oțelul, utilizate pentru fabricarea de mașini, case și aparate electrice, s-au scumpit și au atins niveluri record în ultimele săptămâni. Indicele Bloomberg Commodity Spot, care urmărește schimbările de preț pe o gamă largă de metale și produse agricole, a crescut cu aproximativ 60% în ultimul an.
Creșterea costurilor a împins inflația prețurilor de producție în China la cel mai înalt nivel din ultimii 13 ani. Indicele prețurilor de producție al țării, care măsoară costul bunurilor vândute întreprinderilor, a crescut cu 9% în luna mai față de anul 2020, potrivit datelor guvernamentale publicate miercuri.
În Statele Unite, deficitul de cherestea legat de oprirea gaterelor mai devreme în timpul pandemiei a crescut prețurile, adăugând aproape 36.000 de dolari la prețul unei case noi.
De asemenea, creșterea costurilor materiei prime determină Procter & Gamble și Kimberly-Clark să crească prețurile produselor de uz casnic, cum ar fi tampoane, scutece și hârtie igienică.
O serie de crize a dus la creșterea prețurilor. Blocajul Canalului Suez în luna martie a întârziat expedierea de bunuri, seceta din America de Sud a afectat producția de porumb și zahăr, valul de frig din Texas și atacul cibernetic au dus la creștere prețurilor combustibilului, în timp ce focarul de Covid-19 din India a perturbat lanțurile de aprovizionare.
Cea mai recentă problemă: JBS Meat, un important producător de carne de vită și porc, a suferit un atac cibernetic care a forțat compania să închidă fabricile din America de Nord și Australia săptămâna trecută.
Prețurile la alimente cresc deja din cauza creșterii cererii de produse agricole, cum ar fi porumbul și soia, în special în China, unde cererea de hrană pentru animale crește în timp ce efectivele de porci se recuperează după un focar de pestă porcină africană.
În ceea ce privește oferta, vremea uscată din Brazilia, Thailanda și Europa a influențat producția, în timp ce Rusia, principalul exportator mondial de grâu, a implementat o taxă de export pentru a spori aprovizionarea internă.
Prețurile globale la alimente au crescut pentru a douăsprezecea lună consecutivă în luna mai, potrivit Organizației ONU pentru Alimentație și Agricultură. Indicele FAO al prețurilor la alimente, care urmărește o gamă largă de produse, a fost cu 40% mai mare luna trecută decât nivelul său de acum un an.
În timp ce costul ingredientelor reprezintă o mică parte din prețul pe care consumatorii îl plătesc pentru bunurile din supermarketuri și restaurante, companiile alimentare precum Nestlé și Unilever au anunțat deja creșteri de preț pe anumite linii de produse.
Costurile logistice și ale forței de muncă cresc
Cu toate acestea, mărfurile nu sunt singurul factor care determină creșterea prețurilor. Costurile logistice și ale forței de muncă au crescut și un deficit de lucrători în unele industrii ar putea intensifica presiunea asupra companiilor pentru a crește salariile și mai mult.
Lipsa forței de muncă, care a devenit, de asemenea, o problemă în Europa, este parțial legată de viteza cu care economiile s-au redeschis și este posibil să se normalizeze odată cu trecerea pandemiei.
Constrângerile din lanțul de aprovizionare au forțat companiile să producă produse pe baza mărfurilor pe care le au la dispoziție, mai degrabă decât pe comenzile clienților.
În Germania, inima industrială a Europei, întreruperile lanțului de aprovizionare exacerbate de blocajul Canalului Suez oferă o posibilă explicație pentru o scădere neașteptată a comenzilor industriale în aprilie.
O listă tot mai mare de companii din întreaga lume au semnalat costuri mai mari ale lanțului de aprovizionare determinate parțial de creșterea taxelor de expediere. Dacă cererea rămâne ridicată, mai multe firme pot opta pentru a transfera aceste costuri clienților.
Având în vedere creșterea prețurilor pe rafturile magazinelor și în datele oficiale, întreprinderile și consumatorii se așteaptă la o inflație în creștere. Asta reprezintă în sine o provocare. Dacă întreprinderile și consumatorii consideră că prețurile mai mari sunt o tendință pe termen lung, ei își pot schimba comportamentele într-un mod care determină persistența presiunilor pe prețuri.
De exemplu, muncitorii ar putea cere salarii mai mari, forțând companiile să crească prețul bunurilor.
Cel puțin pentru moment, bancherii sunt de părere că majorarea prețurilor se va dovedi tranzitorie și este puțin probabil să ducă la o inflație persistentă pe termen lung, chiar și în condițiile în care unii economiști, inclusiv fostul secretar al Trezoreriei SUA, Larry Summers, și fostul guvernator al Băncii Angliei, Mervyn King, trag un semnal de alarmă.
„Neglijarea inflației lasă economiile globale să stea pe o bombă cu ceas”, au avertizat și economiștii Deutsche Bank într-o notă de cercetare săptămâna aceasta.
Cu toate acestea, oficialii Rezervei Federale din SUA spun că „deși este necesară o vigilență permanentă, datele privind inflația și ocuparea forței de muncă par să reflecte până acum o problemă de aliniere temporară a cererii și ofertei care ar trebui să dispară pe măsură ce creșterea cererii se normalizează, redeschiderea este finalizată și oferta se adaptează la noul normal post-pandemic”.
