Darea în plată intră în vigoare vineri. Cum se procedează

Prevederile legii nu se aplică beneficiarilor din programul ”Prima Casă”.

Persoanele care vor putea beneficia de această lege trebuie să fie consumatori persoane fizice, cu credite imobiliare/ipotecare de maxim 250.000 de euro, inclusiv credite de nevoi personale cu ipotecă, condiţia fiind ca finanţările să fi fost contractate pentru achiziţia, construcţia, extinderea, modernizarea, amenajarea sau reabilitarea unui imobil cu destinaţia de locuinţă sau garanţia sa include cel puţin un imobil cu destinaţia de locuinţă. De asemenea, se aplică şi debitorilor care au fost deja executaţi silit de către bănci, pentru a le fi şterse datoriile rămase.

Care sunt pașii ce trebuie parcurși

Potrivit informațiilor furnizate de situl juridice.ro, pentru a putea beneficia de prevederile Legii dării în plată, consumatorul aflat în raporturi juridice cu instituții de credit (bănci), instituții financiar nebancare (IFN-uri) sau cu cesionarii creanțelor deținute asupra consumatorilor, trebuie să transmită creditorului o notificare scrisă prin care îl informează că a decis să îi transmită acestuia dreptul de proprietate asupra unui imobil cu destinație de locuință, în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit.

Notificarea trebuie transmisă prin intermediul unui avocat, executor judecătoresc sau al unui notar public. Este preferabilă trimiterea notificării ărin intermediul avocaților căci aceștia pot acorda și, dacă va fi necesar, asistență juridică.

Notificarea va trebui, în mod obligatoriu, să conțină detalierea condițiilor de admisibilitate a cererii, așa cum sunt acestea prevăzute de Legea dării în plată.

Mai exact, debitorul va trebui să indice îndeplinirea, în mod cumulativ, a următoarelor condiții:

1. Debitorul trebuie să arate că părțile contractului de credit se încadrează în cerințele legii dării în plată atât acesta, ca și consumator, cât și creditorul acestuia, ca instituție de credit, instituție financiar-nebancară sau cesionar al creanței.

2. Trebuie să indice, în concret, valoarea sumei împrumutate, care, la momentul contractării, trebuie să nu fi depășit echivalentul în lei al sumei de 250.000 EURO. Această sumă va fi calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit.

3. Scopul contractării creditului de către consumator să fi fost de a achiziționa, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinația de locuință sau, chiar dacă a avut un alt scop, creditul să fi fost garantat cu cel puțin un imobil având destinația de locuință.

4. Debitorul trebuie, de asemenea, să declare că nu a fost condamnat, printr-o hotărâre definitivă pentru infracțiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea legii dării în plată. Bineînțeles că, această declarație, este producătoare de efecte juridice și, în mod evident, declararea necorespunzătoare realității va atrage răspunderea penală. Notificarea trebuie semnată în mod personal de către debitor și doar transmiterea notificării trebuie să fie făcută prin intermediul avocatului, executorului judecătoresc sau notarului public.

5. Stabilirea unui interval orar, în două zile diferite, în care reprezentantul creditorului să se prezinte la un notar public, propus de debitor, în vederea încheierii actului translativ de proprietate. Prima zi stabilită pentru prezentarea la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum şi orice procedură de mediere, judecată sau executare silită demarată de bancă, IFN sau de societățile de colectare de creanțe, îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia.

Ce pot face debitorii dacă banca refuză imobilul în plată?

În acest caz trebuie introdusă o acțiune doar în instanță, potrivit avocatului Adrian Cuculis. ”Dacă creditorul nu va respecta prevederile proiectului de lege, debitorul va putea să ceară în instanţă atât stingerea creditului ipotecar, cât şi transmiterea dreptului de proprietate. În acest caz, acţiunea va fi scutită de taxa judiciară de timbru. Cererea va fi judecată cu celeritate, cu citarea părţilor, de către judecătoria din circumscripţia de domiciliu a debitorului. Apoi, hotărârea instanţei va putea fi atacată cu apel, în maximum şapte zile de la comunicare”, spune el. “Până la soluţionarea definitivă a cererii (…), se menţine suspendarea oricărei plăţi către creditor, precum şi a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare demarate de către creditor sau de către persoane care se subrogă în drepturile acestuia împotriva debitorului”, mai este notat în legea dării în plată.

Care sunt taxele de plată?

În ceea ce priveşte costurile pentru persoanele care vor să dea un imobil în plată, avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre participanții la scrierea legii, spune că notificarea băncii la notar pentru darea în plată n-ar trebui să coste mai mult de 50 de lei, iar dacă documentul este întocmit de un avocat, preţul ar trebui să fie de circa 100-150 de lei.

Taxele notariale şi comisioanele se aplică în pasul al doilea al procedurii, când se semnează contractul de dare în plată la notar, dacă de la momentul notificării cele două părţi nu au ajuns la o înţelegere prin negociere.

Autentificarea contractului trebuie să ţină cont de listele de preţuri pe zone pe care le au notarii. "Pentru un apartament care valorează 45.000 de euro, după estimările mele, toate taxele ar trebui să fie de maxim 4.000 de lei, cu tot cu notarul. Dacă costă mai mult, trebuie să te duci la alt notar. Iar 1.000 de euro ca să scapi de datorii pe 25 de ani nu este o sumă foarte mare", afirmă avocatul Piperea.