Cumpărături cu cardul. Fiscul face un pas înapoi

Carburanții se scumpesc de la 1 ianuarie. Cât va costa litrul de benzină și de motorină

Prognoza meteo de Revelion

Un an de la tragedia de la Ferma Dacilor

Răsturnare de situație: șoferul din Argeș care a intrat cu mașina în pietoni e acuzat de tentativă de omor. Ce au descoperit polițiștii

O familie întreagă a pierit pe „Drumul morții”, la Suceava: a intrat cu mașina într-o cisternă și a luat foc. Imaginile tragediei

Zeci de copii la spital, după ce s-au jucat cu petarde și artificii. Medicii trag un semnal de alarmă: „Rămân cu sechele pe viață”

Vasile Bănescu: „Patriarhul Daniel nu are nicio simpatie pentru extremism. Detestă populismul”. Ce spune despre preoții „propagandiști”

Imagini filmate în avionul Azerbaijan Airlines, chiar înainte de prăbușire

Cauza prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines: aeronava, lovită de antiaeriana cecenilor

Ministerul Finanţelor ar fi vrut ca, în cazul plăţilor electronice, făcute cu cardul bancar prin POS, ANAF să primească informaţii despre numărul cardului bancar şi numele posesorului.

În plus, la Fisc ar fi ajuns informaţii despre comercianţii de la care se fac cumpărăturile cu cardul şi despre valoarea fiecărui bon fiscal. Toate acestea în numele combaterii evaziunii fiscale.

„Ajungem la lucruri periculoase, mai ales atunci când vorbim de un stat cu mari probleme de securitate a datelor, cu mari probleme de funcționare a instituțiilor,” spune Cristian Păun, profesor de economie.

Planurile autorităţilor s-au schimbat rapid după ce proiectul a ajuns în presă. Ministerul Finanţelor a anunţat iniţial că se va renunţa la transmiterea datelor despre numerele cardurilor, iar mai apoi Fiscul a precizat că nu va mai primi nici date despre identitatea posesorilor, ci doar informaţii despre contul din care pleacă banii pentru achiziţii.

Specialiştii explică de ce proiectul iniţial ar fi creat probleme.

„În momentul în care se transmit astfel de informaţii se creează o breşă imensă de securitate pentru că acele informaţii stocate altundeva decât pe serverele băncii pot fi accesate de terţe părţi,” precizează Bogdan Botezatu, specialist în securitate cibernetică.

ANAF primeşte deja raportări de la bănci cu privire la intrările şi ieşirile de bani din conturile persoanelor fizice şi firmelor, aşa că oamenii sunt reticenţi cu privire la noi măsuri de control.

ANAF insistă însă că datele despre tranzacţii sunt importante şi că proiectul respectă prevederile legale.

Sunt însă contrazişi de reprezentanţii unui ONG. "Datele privind operaţiunile efectuate de către deţinătorul unui card sunt date cu caracter personal şi fac parte integrantă din ceea ce înseamnă viaţa privată a persoanei", susţin reprezentanţii APADOR-CH.

În România sunt peste peste 11 milioane de carduri bancare. Reprezentanţii industriei financiare spun că orice iniţiativă de act normativ nu ar trebui să descurajeze plăţile cu cardul.