În cadrul cursei de dezvoltare a unui vaccin pentru combaterea coronavirusului există o altă competiție care merită urmărită: graba de a patenta orice descoperire. Frenezia de a proteja proprietatea intelectuală ar putea împiedica accesul la ce va fi probabil cel mai căutat vaccin, potrivit Bloomberg.
Multe companii și laboratoare academice lucrează la găsirea vacinului anti-COVID. La începutul lunii mai, guvernul SUA a scutit de taxe recenziile rapide făcute brevetelor privind COVID, pentru a ușura cercetarea și dezvoltarea în cazul echipelor mai mici care nu își permit să plătească costuri suplimentare în medie de aproape 2.100 de dolari.
Toate companiile pun accent pe proprietate intelectuală, însă în cazul celor mici este vitală. Proprietatea intelectuală le oferă o cale de a valorifica invențiile lor atunci când caută un partener de dezvoltare sau un cumpărător. Acestea aproape întotdeauna trebuie să finanțeze testele clinice la scară largă necesare pentru a obține aprobarea pentru un medicament.
Când susține prețurile mari la medicamente, industria întotdeauna argumentează că fără recompense generoase nu ar exista inovare.
Însă guvernele știu că există un risc în a da unei afaceri putere de veto asupra unui leac pentru COVID.
Canada și Germania deja au amenințat că vor trece peste brevete, dacă e nevoie, pentru a avea acces la vaccinuri.
În martie, Israelul a emis un ordin care permite importul unei versiuni generice a antiviralului Kaletra, dezvoltat de compania AbbVie, folosit împotriva bolii. Guvernul a precizat că AbbVie nu poate furniza destul Kaletra, care este încă sub brevet în Israel. După emiterea ordinului, AbbVie a spus că va „înlătura orice posibilă barieră pentru a alterna sursele de furnizare”. Eficiența medicamentului împotriva COVID-19 nu a fost demonstrată.
Fond comun pentru cercetarea vaccinului anti-COVID
Văzând capcanele care ar putea apărea, OMS a format, în luna mai, un fond comun pentru brevete, cerând în esență cercetătorilor să împartă informații patentate, fără a renunța la drepturile de autor. Acesta permite cercetătorilor de vaccinuri să reproducă munca altcuiva.
Până în iulie, multe state s-au înscris, însă niciun producător de farmaceutice. Nici SUA nu s-a alăturat acestui fond.
Un grup format din cadre universitare și ingineri au format o coaliție a brevetelor cu un scop similar. Amazon, Facebook, Microsoft și alți giganți comerciali au fost de acord să participe. Nicio companie farmaceutică nu s-a înscris.
„COVID-19 ar putea fi o mare piață pentru noi, așa că de ce să renunțăm la ea?”
„Bănuim că poziția lor este «COVID-19 este o piață legitimă – ar putea fi o mare piață pentru noi - așa că de ce să renunțăm la ea?»”, spune unul dintre creatorii fondului, Jorge Contreras, un profesor de drept în brevetare la Universitatea din Utah, SUA.
La semnarea unui acord de 2 miliarde de dolari pentru furnizarea vaccinului experimental Statelor Unite, companiile Pfizer și BioNTech au stabilit un plafon de mai puțin de 20 de dolari pe doză.
În timpul unei teleconferințe cu investitorii, care a avut loc la începutul lunii august, directorul executiv al companiei Moderna, Stéphane Bancel a prezentat strategia companiei.
„În timpul pandemiei, prețurile noastre sunt stabilite la un nivel destul de jos față de valoare, în cadrul unor acorduri de furnizare înaintea aprobării, în mare parte pentru guverne...aplicate la un preț între 32 de dolari și 37 de dolari pe doză”, a spus acesta. El a precizat că, în vreme ce „acordurile aflate în discuții pentru volume mai mari vor fi la un preț mai scăzut”, după ce se termină cea mai nefastă parte a pandemiei „evaluările de preț vor urma dinamica tradițională și forțele din piață”.
Problema secretelor comerciale
Dincolo de prețuri, complicațiile pot apărea din cauză că firmele de farmaceutice se bazează deseori pe producători terți care scot medicamente în cantități mari. În acest scenariu, secretele comerciale ar putea da dureri de cap, și nu patentele.
Au existat unele semne de cooperare în cadrul industriei. În august, Pfizer a spus că a ajuns la un acord multianual cu Gilead Sciences pentru a produce și furniza antiviralul remdesivir. Însă un producător de vaccinuri, Inovio Pharmaceuticals, a dat deja în judecată furnizorul său, pentru că a refuzat să ofere informații despre procesul de fabricare de care Inovio spune că are nevoie să mărească producția unui vaccin teoretic.
„Nu poți pune aceste blocaje când sănătatea publică, binele suprem, este în joc”, a spus directorul executiv al companiei, J. Joseph Kim, după acțiunea în instanță din luna iunie. „Este îngrozitor și șocant pentru mine”, a adăugat el.
Furnizorul spune că informația este protejată ca secret comercial, iar instanțele din Pennsylvania au lăsat aceste secrete comerciale în vigoare, dând voie acțiunii în instanță să meargă mai departe.
Marile companii de farmaceutice au început să adauge capacitate de producție înainte să dezvolte un vaccin viabil, însă există posibilitatea ca după construcția fabricii vaccinul să nu aibă succes. În acest scenariu, guvernele ar vrea ca acea companie să ofere facilitatea sa unui competitor cu un produs viabil. Însă ambele părți ar putea refuza cu ușurință un astfel de acord dacă pare că pune în pericol brevete sau secrete comerciale.
„Dacă, spre exemplu, se dovedește că AstraZeneca nu poate produce destul pentru guvern”, spune Arti Rai, un profesor de drept de la universitatea Duke, „întrebarea va fi, vor da dreptul de folosire a proprietății lor intelectuale altor producători? Ar putea fi brevete sau secrete comerciale, pentru că producția de vaccinuri poate fi destul de complexă”.
Însă guvernul american are posibilitatea legală de a interveni și a oferi posibilitatea altor companii să folosească un brevet, folosind legea Bayh-Dole.
Există motive pentru care guvernul ar putea să nu intervină de această dată. ONG-ul Knowledge Ecology International, printr-o solicitare în baza legii de Liberă Informare, a descoperit detalii din industrie privitor acorduri guvernamentale cu firme farmaceutice. În contractele cu Johnson & Johnson pentru un vaccin și Regeneron Pharmaceuticals pentru tratament, guvernul american ori a limitat ori a renunțat la dreptul său de intervenție.
Redactor: Alexandru Costea
