Cum arată infrastructura de transport a ţării după aproape trei ani de guvernare PSD-ALDE (analiză Business Club)
În urmă cu doi ani și 9 luni cuplul PSD-ALDE prelua guvernarea. De la instalarea puterii după alegerile din 2016 am avut trei guverne. Trei cabinete în 35 de luni. Iese o medie de mai puţin de un an pe fiecare mandat. Toate trei cabinete - reşapate la greu. Se făcuse un calcul la un moment dat şi ieseau vreo 80 de miniştri. Acum tragem linie și ne uităm la capitolul promisiuni-realizări. Să luăm un domeniu care ne doare foarte tare: infrastructura de transport din România.
Nu a durat decât câteva zile până ce prima versiune detaliată a celebrului program de guvernare a fost publicată. În acest document, corectat și ajustat între timp după schimbarea a doi premieri, la capitolul infrastructură rutieră era promis un vagon de proiecte importante care erau date ca și rezvolvate în perioada 2017-2018. Ei bine, suntem aproape la sfârșit de 2019 și după aproape trei ani, când tragem linie, observăm că din autostrăzile din programul de Guvernare PSD nu avem nici măcar un singur kilometru început și terminat. Și absența unei rețele satisfăcătoare de transport rutier rapid este una dintre problemele majore ale economiei, cu impact negativ semnificativ asupra stării economice şi sociale a ţării.
La sfârșit de 2016, guvernul coaliției PSD-ALDE se așeza victorios la Palatul Victoria, pe masă cu celebrul program de guvernare cu care au fost câștigate alegerile. Se promiteau atunci sute de kilometri de autostradă, proiecte reînviate și chiar mai mult. Toate erau pe lista priorităților. În realitate, niciun termen nu a fost respectat, niciun kilometru de autostradă nu a fost început și terminat, doar laude asumate pe proiecte începute de guvernele anterioare.
Ce s-a promis, ce s-a realizat în materie de drumuri
În trei ani de guvernare, s-au deschis circulației doar 95 de kilometri pe loturi, ba chiar 15 kilometri erau finalizați încă de pe vremea guvernării Cioloș. În rest, avem un tronson-muzeu, blocaje și termene depășite la toate proiectele. Destul de departe de ce promitea ultimul premier din guvernul PSD-ALDE la începutul anului trecut atunci când își prelua mandatul:
„Vom finaliza în urmatorii ani 350 de km de autostradă”, spunea Viorica Dăncilă la 29 ianuarie 2018.
Însă de la această declarație și până în prezent au fost deschiși circulației doar 80 de kilometri, dintre care sub 22 de kilometri anul acesta.
În rest, guvernările PSD au reușit chiar să bifeze trei autostrăzi-muzeu, șosele gata, dar nedeschise circulației din diverse motive.
De exemplu, cei 21 de km de pe Lotul 3 Lugoj - Deva rămân în continuare nefolosiți.
Autostrada Unirii este și ea pe banca de rezervă. În proiectul de buget pe 2019 au fost alocați bani doar pentru 200 de metri.
Din Autostrada Comarnic-Brașov sunt în lucru sub 7 kilometri. După un an 2017 aproape pierdut, cabinetul Tudose căuta asistența Băncii Mondiale. Cabinetul Dăncilă, însă, a pus cruce acestei colaborări și a scos din joben o nouă tentativă de parteneriat public-privat pentru întreg tronsonul. Cu toate acestea, nici până acum nu s-a semnat vreun contract, pentru că guvernul Dăncilă s-a sucit și a anunțat în vară că și-ar dori să-l facă cu bani de la buget.
Iar pe drumul expres Craiova-Pitești, un drum promis de mai bine de 10 ani, licitațiile au fost dezastruoase și au trebuit relansate procedurile, după ani pierduți. Abia anul acesta au început timid primele lucrări.
Pentru anul acesta avem promisiuni din partea autorităților că vom putea circula pe 118 kilometri de autostradă nou-nouţi. Se pare însă că realitatea din teren bate aceste prognoze fanteziste. Reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructura spun că în 2019 pot fi inauguraţi cel mult 43 de kilometri, adică de aproape 3 ori mai puţini. Este un scenariu tras la indigo cu cel de anul trecut, atunci când s-au promis 100 de kilometri noi de autostradă şi am încheiat anul cu sub 60.
România are în prezent o reţea de aproximativ 807 kilometri de autostradă. Cam cât avea Polonia în urmă cu 13 ani.
Citiți și: Imagini rare în România: Se toarnă asfalt pe autostrada A3. Cum arată lucrările în partea maghiară
Glasul ruginit al roților de fier
În ceea ce privește infrastructura feroviară, acesta este cel mai neschimbat domeniu de la comunism încoace. Investiţiile foarte mici în infrastructură şi vechimea materialului rulant sunt mari probleme ale transportului feroviar, deşi acesta este considerat un sector strategic de interes naţional. Și contrar situației, sumele alocate de la bugetul de stat pentru lucrările de reparaţie şi întreţinere a infrastructurii feroviare au scăzut simţitor în ultimii ani, relevă un studiu al Consiliul Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar.
România se situează printre ultimele cinci ţări în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructura feroviară, raportate la numărul de kilometri de cale ferată. Anual reţeaua feroviară primeşte doar între 5 şi 10% din necesarul de bani pentru mentenanţă și ar fi nevoie de investiții de peste 50 de miliarde de lei în următorii trei ani pentru care rețeaua de cale ferată să nu intre în colaps.
Nici pe apă, nici în aer
Domeniu naval aproape că nu mai există, de investițiile în acest domeniu aproape că s-a uitat cu desăvârșie, iar în ceea ce privește aeroporturile țării, deși numărul pasaerilor crește considerabil de la an la an, investițiile întârzie să apară. De exemplu, pe cel mai mare aeroport al țării, Otopeni din Capitală, în toamna anului 2017 PSD vorbea de construirea unui nou terminal, în valoare de aproape 820 de milioane de euro. Lucrările ar trebui să înceapă în 2022, iar terminalul se vrea a fi gata tocmai în 2025. Însă de la a vrea până la a face e cale lungă.
Concluzia? Infrastructura este sublimă pe hârtie, dar lipsește cu desăvârșire în teren.
În ultimii trei ani de guvernare PSD, mari critici au venit de la Bruxelles fix pe acest subiect, al investițiilor în infrastructură. Fostul comisar european, Corina Crețu, s-a arătat în nenumărate rânduri nemulțumită că Guvernul a ignorat aproape total şansele oferite de fondurile europene. Și în aceeași situație sunt și investițiile în spitalele țării.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
