Cum a pierdut statul un miliard de euro în doi ani. Rețeta pentru scoaterea profiturilor din țară

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Statul român a pierdut mai bine de un miliard de euro numai din aşa-numitele preţuri de transfer care au fost folosite pentru diminuarea taxelor plătite în România, în ultimii doi ani. Specialiştii explică şi cum funcţionează această practică de multe ori la limita legii, potrivit Ziarului Financiar.

„Societatea din România primeşte facturi de achiziţii cu sume foarte mari, aproape chiar de preţul de revânzare, astfel încât pe teritoriul României fie se realizează o pierdere, fie un profit minuscul, nesemnificativ”, spune Adrian Benţa, specialist fiscal.

Alte moduri pentru scoaterea profiturilor din ţară este încheierea unor contracte de consultanţă la suprapreţ, cu firme sau persoane din afara ţarii, dar şi acordarea unor plăţi pentru servicii în care este mai greu de stabilit un „preţ corect”, al pieţei. De obicei, banii ajung în ţările în care companiile îşi au sediul central sau în paradisurile fiscale.

Fenomenul este global şi greu de controlat. Până şi giganţi ca Google, Amazon şi Starbucks au fost acuzaţi de astfel de scheme de evaziune fiscală, iar scandalul Dosarelor Panama a pus şi mai multă presiune pe autorităţi să acţioneze.

„În ce priveşte evaziunea mare, pe cereale, legume-fructe, pe produse petroliere, aici ANAF are o muncă laborioasă. Tipul acesta de combatere a evaziunii fiscale trebuie să aibă la dispoziţie de o bază de date modernă, un sistem informatic foarte modern”, spune Dragoş Doroş, preşedintele ANAF.

„Cu siguranţă infrastructura la nivel tehnic şi uman este depăşită, cheia nu sunt neapărat oamenii, ci eficienţă în legi clare şi în tehnică, în sisteme de calcul performante”, spune Alexandru Cristea, specialist fiscal.

Scoaterea profiturilor din România - fie pe căi legale sau ilegale - este analizată şi de banca centrală. Între 2008 şi 2014, profitul reinvestit de firmele cu capital străin a fost negativ. Asta înseamnă că, practic, banii au reprezentat profituri făcute în România şi scoase din ţară, potrivit economiştilor. În 2011, firmele patronate de străini au marcat cea mai mare pierdere, cel puţin pe hârtie: peste două miliarde de euro.