Preţurile gazelor naturale au început să crească din septembrie 2012, deşi importurile de gaze, mai scumpe decât producţia internă, s-au redus ca preţ şi cantitate.
„La un nivel de consum de cca 2.400 de metri cubi pe an, adică un consumator casnic, în 2013, am calculat că prejudiciul ar fi fost în jur de circa 400 de lei, iar în 2012 de circa 200 de lei”, a spus Cristina Toderaş, preşedintele Asociaţiei Române a Consumatorilor de Utilităţi.
De exemplu, o familie care în urmă cu doi ani plătea primăvara o factură de 506 de lei, acum achită pentru acelaşi consum 870 de lei.
Autorităţile justifică majorările prin calendarul de liberalizare a preţurilor, început în 2012. Teoretic, trebuie să mai crească până în 2018 cu 33%. Oficialii văd însă o portiţă de scăpare.
„Având în vedere că există o evoluţie favorabilă în sensul menţinerii unui nivel scăzut al preţului faţă de nivelul din calendare, s-ar putea să avem o scădere de preţ sau să atingem un preţ de piaţă mai mic decât estimat în calendare”, a spus Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE.
Asociaţia Consumatorilor de Utilităţi spune, însă, că tot vom plăti facturi mai mari decât ţările vecine.
“Noi vom avea un preţ mai mare pentru consumatorii casnici decât Ungaria, Cehia, decât Polonia”, a spus Cristina Toderaş.
De câştigat vor avea producătorii interni de gaze şi statul, care încasează astfel impozite mai mari de pe urma lor. Iar facturile vor fi mai mari şi la electricitate. Statul a redus subvenţiile pe care le dădea producătorilor de energie.
„Consumatorul plăteşte astăzi peste 70 de bani, factura trebuie curăţată, şi ajungem undeva pe la 40 de bani”, a spus Tudor Popescu, specialist în energie.
De la 1 iulie, preţurile plătite de populaţie au scăzut cu 2,6%. Specialiştii spun că reducerea ar fi putut fi mai mare, de 6%, dacă furnizorii de energie ar fi renunţat la dubla taxare a certificatelor verzi.