Consiliul Concurenței cere accesul privaţilor pe toată calea ferată

Creşterea prezenţei operatorilor privaţi pe liniile interoperabile, în special pe rutele cele mai frecventate ar putea determina creşterea eficienţei şi calităţii transportului, precum şi scăderea preţurilor biletelor, în condiţii de concurenţă reală.

Aceasta este doar una dintre concluziile Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar (CNSDF), instituție subordonată Consiliului Concurenței, prezente în documentul “Studiu de piață în transportul de călători pe calea ferată”, informează Club Feroviar.

Specialiştii de la CNSDF remarcă faptul că, în momentul de faţă, piaţa românească a transportului feroviar de pasageri este una de tip oligopol, dominată de CFR Călători, care deţine o cotă de piaţă de 80-86%, cu un grad de concentrare foarte ridicat.

“Concurenţa se manifestă doar în cadrul anumitor trase din secţiile interoperabile, precum Bucureşti – Constanţa, Bucureşti – Braşov, Braşov – Craiova, pe care sunt prezenţi atât operatorul de stat cât şi o parte dintre operatorii privaţi, secţii caracterizate de o cerere importantă (în anumite cazuri sezonieră)”, se arată în document.

Autorii acestuia susţin alocarea, pe baza unor proceduri competitive, transparente şi nediscriminatorii, a traselor aflate pe secţiile interoperabile, care fac obiectul  contractului de serviciu public, inclusiv pe baza unor indicatori de calitate suplimentari. Şi asta deoarece, pentru creșterea competitivității ar trebui luat în considerare accesul operatorilor privați la întreaga infrastructură interoperabilă.

“În cadrul procesului de atribuire a traselor (rutelor – n.red.) ar trebui avute în vedere, pe lângă actualele criterii, o serie de indicatori precum: punctualitatea trenurilor, curăţenia vagoanelor, confortul şi dotările existente (cum ar fi prezenţa instalaţiilor de climatizare, internet), posibilităţi variate de achiziţionare a biletului de călătorie, inclusiv online, eventuale facilități destinate călătoriilor de agrement (de exemplu spaţii pentru biciclete sau pentru echipamente destinate sporturilor de iarnă). Prin luarea în calcul a acestor criterii, se va permite alocarea celor mai competitive trase către acei operatori care îndelinesc, nu numai condiţii tehnice ci şi un anumit nivel de performanţă din punct de vedere al percepţiei directe a consumatorului.

 Infrastructura feroviară interoperabilă este cea care se poate conecta la infrastructura feroviară transeuropeană, fiind administrată în concordanță cu prevederile privind accesul liber al operatorilor feroviari și dezvoltată în conformitate cu normele tehnice de interoperabilitate adoptate pe plan European.

Infrastructura feroviară neinteroperabilă este cea aferentă traficului local, conectată sau nu la infrastructura feroviară interoperabilă, administrată și dezvoltată pe baza unor reglementări specifice interne.

Lungimea rețelei feroviare din infrastructura interoperabilă este de 8.050 km, iar cea din infrastructura neinteroperabilă este de 2.768 km.