Artificiile Statisticii demontate. Care este adevăratul salariu mediu în România

Aproape jumătate din totalul contractelor de muncă din România sunt pe salariul minim pe economie, iar 65% din contracte sunt semnate pe sume mai mici de 2.500 de lei. Nouă români din zece au venituri situate sub pragul de 2.500 de lei, spune o fundație germană cu orientare socială. Oficial însă stăm bine. Institutul de Statistică pretinde că ultimul salariul „mediu” nominal net din România ar fi de 2.669 lei.

Datele Eurostat arată că 90% din populaţia României nu are banii necesari pentru a duce un trai minim decent, a afirmat, miercuri, Victoria Stoiciu, coordonator de programe la Fundaţia Friedrich Ebert România, în cadrul unei conferinţe de prezentare a unei cercetări despre coşul minim de consum pentru un trai decent, potrivit Agerpres.ro.

Concluziile sunt îngrijorătoare ținând seamă de faptul că aproape fără excepție România a fost și este condusă de guverne cu orientare de stânga sau care susțin că au preocupări sociale.

"Aseară mă uitam la câteva statistici în pregătirea acestui eveniment. M-am uitat odată la datele Eurostat privind distribuţia veniturilor în România ca să văd câţi dintre români au venituri care se apropie de coşul minim pentru un trai decent. Şi m-am uitat pe persoană singură. Marea surpriză foarte neplăcută este că primele nouă decile au venituri lunare mai mici de ceea ce ar fi 2.552 de lei, valoarea pentru o persoană, adică 90% din adulţii din România au venituri mai mici decât acest 2.500 de lei, ca să îl iau rotunjit, ceea ce înseamnă că 90% din populaţia României nu are banii necesari pentru un a duce un trai minim decent", a spus Victoria Stoiciu.

În mod constant oficialii români, fie că vorbim de Institutul de Statistică fie că vorbim de Ministerul Muncii, refuză să comunice veniturile mediane sau veniturile pe decile și preferă să difuzeze public indicatori statistici a căror valoare este influențată de salariile mari din economie pentru a crea impresia unor salarii medii ridicate.

Stoiciu a declarat că datele de la Inspecţia Muncii arată că 47% din contractele individuale de muncă sunt pe salariu minim, iar cele pentru salarii mai mici de 2.500 de lei au o proporţie de 65%.

De asemenea, Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale (CNS) "Cartel Alfa', a afirmat că datele Revisal despre contractele individuale de muncă, ceea nu înseamnă persoane pentru că este posibil ca un salariat să aibă mai multe contracte individuale de muncă, arată că mai puţin de 25% trăiesc peste standardul coşului minim de consum pentru un trai decent.

Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o persoană este de 2.552 de lei pe lună, iar pentru o familie formată din doi adulţi şi doi copii valoarea coşului urcă la 6.762 de lei, potrivit unei cercetări realizate de Fundaţia Friedrich Ebert România, împreună cu Syndex România şi Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii.

Cercetarea a fost realizată în perioada iulie-septembrie 2018. Potrivit realizatorilor, rezultatele acestei cercetări ar trebui să constituie o nouă etapă în discuţia despre resursele necesare pentru traiul populaţiei în România, nu atât datorită reînnoirii conceptului mai vechi de coş minim de consum, cât mai ales datorită sublinierii explicite a noţiunii de nivel de trai decent şi a cheltuielilor care trebuie acoperite pentru ca populaţia României să îşi poată asigura un asemenea nivel de trai.

Conform standardelor internaţionale, coşul minim de consum pentru un trai decent este estimat în valoare lunară pentru nevoile unei familii de doi adulţi şi doi copii. Realizatorii au presupus că familia locuieşte în mediul urban, că adulţii sunt ambii
salariaţi cu venituri sub medie şi vârstele cuprinse între 35 şi 45 de ani. De asemenea, aceştia au presupus că unul dintre copii are vârsta cuprinsă între 12 şi 14 ani şi celălalt între 8 şi 10 ani.

Pentru fundamentarea conţinutului coşului minim de consum pentru un trai decent au fost realizate câte patru interviuri de grup în cinci oraşe mari ale României: Braşov, Cluj, Constanţa, Iaşi, Timişoara. La interviurile de grup au participat câte 8-12 salariaţi din mai multe sectoare de activitate: administraţie publică, învăţământ, servicii publice, comerţ, industrie, IT, bănci.

Structura coşului minim de consum pentru un trai decent rezultată din cercetare cuprinde 11 capitole: (1) alimentaţie, (2) îmbrăcăminte şi încălţăminte, (3) locuinţă, (4) dotarea locuinţei, (5) cheltuieli cu locuinţa, (6) produse de uz casnic şi igienă personală, (7) servicii, (8) educaţie şi cultură, (9) sănătate, (10) recreere şi vacanţă, (11) fondul de economii al familiei. În total, aceste capitole conţin un număr de 226 de itemi.

În ceea ce priveşte repartizarea cheltuielilor familiei, pentru alimentaţie este nevoie de 1.405 lei, pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte - 651 de lei, locuinţă - 1.781 de lei, dotarea locuinţei - 220 de lei, cheltuieli cu locuinţa - 477 de lei, produse de uz casnic şi igienă personală - 238 de lei, servicii - 488 de lei, educaţie şi cultură - 546 de lei, îngrijirea sănătăţii - 107 de lei, recreere şi vacanţă - 234 de lei, fondul de economii al familiei - 615 de lei. Astfel, alimentaţia are o pondere de 20,77%, iar locuinţa 26,33%.

În studiu se precizează că este nevoie de actualizarea periodică a valorii coşului minim de consum pentru un trai decent.