Analiză. Locuințele rămân mai ieftine decât în perioada crizei

Deși au recuperat o bună parte din declinul consemnat în perioada de recesiune economică, locuințele autohtone sunt, în medie, cu 31,5% mai ieftine decât în urmă cu 10 ani (T4 2007).

Față de 2016, proprietățile rezidențiale au fost însă, per ansamblu, cu 9,1% mai scumpe în 2017, arată un raport publicat Imobiliare.ro, potrivit News.ro. Ultimul trimestru din 2017 reflectă, chiar dacă într-o măsură mai redusă față de începutul anului, această tendință generală de creștere: indicele prețurilor solicitate pentru proprietățile rezidențiale a consemnat în perioada menționată un avans de 1,9%. În spatele acestei cifre se ascunde o evoluție destul de neuniformă în Capitală față de restul țării, dar și în funcție de sectorul de piață analizat. Mai exact, apartamentele din București s-au apreciat ușor, cu doar 0,6%, în vreme ce, în restul țării, pe acest segment a avut loc un avans de 3,3%. Foarte interesant este cursul prețurilor caselor (și vilelor), care în Capitală s-au ieftinit cu 2,2%, dar în rest s-au apreciat cu 8,5%.

Unde au fost cele mai mari scumpiri

Pe segmentul apartamentelor, top-ul celor mai mari scumpiri consemnate în ultimul trimestru din 2017 este format în mod exclusiv din orașe mai mici, unde și prețurile sunt mai reduse: pe primul loc se situează Zalăul, cu un plus de 7%, urmat de Sfântu Gheorghe (+6,7%), Târgu Jiu (+6,5%), Sibiu (+6,2%), Râmnicu Vâlcea (+6,1%) și Buzău (+5%). Pe de altă parte, acest tip de locuințe s-au ieftinit în trei reședințe de județ, respectiv Suceava (-3,5%), Miercurea-Ciuc (-1,8%) și Giurgiu (-0,3%); creșteri reduse, de sub 1%, au avut loc în Bacău (+0,7%), Alexandria (+0,7%) și Timișoara (+0,9%).

Creștere anuală record în Cluj-Napoca Raportat la anul anterior, capitala Transilvaniei se distinge prin creșterea-record față de trimestrul al patrulea din 2016, respectiv 18,9%; acest salt poate fi pus pe seama cererii ridicate de locuințe din partea investitorilor de pe piața locală și, în mod implicit, a numeroaselor achiziții cu bani gheață derulate de aceștia. La polul opus, cel mai mic avans anual al prețurilor apartamentelor, respectiv 7,7%, a fost consemnat în Capitală – precauția mai accentuată a vânzătorilor bucureșteni poate fi explicată prin faptul că cel mai mare oraș al țării a fost, în trecut, și cel mai afectat atât de scumpirile din perioada de boom, cât și de ieftinirile din timpul recesiunii. În celelalte mari centre regionale, prețurile solicitate de către vânzători sunt, comparativ cu ultimul trimestru din 2016, mai mari cu 8,6% (în Iași), cu 9,4% (în Timișoara și Brașov) și, respectiv, cu 11,3% (în Constanța).

Cele mai scumpe și cele mai ieftine apartamente

În momentul de față, cele mai scumpe locuințe se găsesc, potrivit datelor centralizate de Analize Imobiliare, în marile centre regionale deja menționate: Cluj-Napoca (1.460 de euro pe metru pătrat util), București (1.250 de euro pe metru pătrat util), Timișoara (1.120 de euro pe metru pătrat util), Constanța (1.070 de euro pe metru pătrat util) și Brașov (1.000 euro pe metru pătrat util). Acestora cinci, în care valoarea medie de listare pentru un apartament este de peste 1.000 de euro pe metru pătrat util, li se adaugă și Craiova, unde o asemenea unitate locativă poate fi achiziționată cu 1.050 de euro pe metru pătrat util. Lista orașelor cu cele mai scumpe apartamente este completată de Iași, unde așteptările vânzătorilor rămân sub pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat – la 950 de euro pe metru pătrat, mai exact. Pe de altă parte, clasamentul orașelor cu cele mai accesibile locuințe din România a rămas, în esență, neschimbat față de trimestrul anterior (cu o singură excepție, în toate aceste reședințe de județ au fost consemnate scumpiri în ultimul sfert al anului). În fruntea acestuia se află orașele Reșița și Giurgiu (cu o medie de 460 de euro pe metru pătrat util), apoi Drobeta Turnu-Severin (530 de euro pe metru pătrat util), Alexandria (540 de euro pe metru pătrat util), Târgoviște (570 de euro pe metru pătrat util) și Călărași (580 de euro pe metru pătrat util).