Consiliul Fiscal: Cheltuielile de personal, maxim istoric, peste nivelul pre-criză

Ponderea cheltuielilor de personal din sectorul public în PIB (produsul intern brut) şi în total cheltuieli bugetare este proiectată să atingă maxime istorice în 2018, depăşind chiar şi nivelul pre-criză, evoluţie de natură să evidenţieze vulnerabilitatea poziţiei finanţelor publice în eventualitatea materializării unui şoc macroeconomic advers, avertizează Consiliul fiscal (CF).

Totodată, reducerea masivă a cheltuielilor de investiţii din ultimii ani pentru a acomoda presiunile de amploare localizate la nivelul cheltuielilor rigide (de natura salariilor şi pensiilor) este cu atât mai puţin oportună într-o economie în care insuficienţa infrastructurii este identificată în mod sistematic drept element de blocaj la adresa creşterii economice pe termen lung, se arată în Opinia Consiliului fiscal cu privire la proiectul de rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2018 şi Raportul semestrial privind situaţia economică.

Potrivit CF, nivelul prevăzut în propunerea de rectificare bugetară pentru cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, 86,2 miliarde lei, respectiv 9,1% din PIB, depăşeşte plafoanele definite de Legea nr. 269/2017 (pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2018, n.r.) atât pentru cuantumul nominal (cu 5,1 miliarde lei), cât şi pentru cel exprimat ca procent din PIB (cu 0,2 pp, în pofida revizuirii ascendente a PIB nominal comparativ cu estimarea folosită în construcţia bugetară).

Specialiştii atrag atenţia că Legea Responsabilităţii Fiscal Bugetare (69/2010) interzice majorarea cheltuielilor de personal cu prilejul rectificărilor bugetare.

În ceea ce priveşte veniturile, CF consideră drept insuficientă revizuirea în scădere cu 2,1 miliarde de lei a încasărilor din TVA în condiţiile în care gradul de realizare a programului la încasări a fost de 92,6% la 6 luni.

„În opinia sa cu privire la bugetul pe 2018, Consiliul Fiscal evalua drept excesiv de optimist programul iniţial de încasări, anticipând venituri mai mici cu cel puţin 3 miliarde de lei. Deşi subperformanţa la nivelul semestrului I este într-o anumită măsură rezultatul unui nivel al rambursărilor de TVA (raportat la TVA colectat) superior mediei istorice, datele cu privire la execuţia la zi nu oferă motive de schimbare a evaluării iniţiale în ipoteza în care nivelul rambursărilor de TVA, raportat la TVA colectat, ar reveni în a doua parte a anului spre media istorică. Prin urmare, Consiliul fiscal are rezerve faţă de estimarea de venituri din TVA din proiectul de rectificare bugetară şi apreciază drept probabil ca acestea să se situeze la finele anului la un nivel inferior cu circa 1 - 1,5 miliarde lei estimării actualizate a MFP”, se arată în documentul citat.

Consiliul fiscal are rezerve şi în ceea ce priveşte intrările de fonduri europene pentru care proiectul de rectificare bugetară menţine relativ nemodificate estimările. Raportul semestrial cu privire la execuţia bugetară raportul semestrial cu privire la execuţia bugetară relevă un grad de realizare a planului de doar 54,5% (-5,7 miliarde lei), sumele atrase după trecerea a 6 luni reprezentând doar 24,4% din totalul anual estimat. Subperformanţa este şi mai ridicată la nivelul fondurilor structurale şi de coeziune, unde execuţia semestrială relevă venituri semestriale de 1,5 miliarde lei, comparativ cu o estimare pe întregul an de 10,7 miliarde lei (intrările reprezintă 14% din programul anual).

„Chiar dacă eventualitatea realizării nivelului anual programat al intrărilor de fonduri structurale şi de coeziune nu poate fi exclusă în acest moment, Consiliul fiscal o apreciază drept puţin probabilă”, se mai precizează în Opinia Consiliului fiscal.

Consiliul fiscal avertizează asupra unor riscuri semnificative de depăşire a ţintei de deficit asumate şi implicit a nivelului de referinţă de 3% din PIB pentru soldul bugetar, atrăgând atenţia că încadrarea deficitului în ţinta de 2,97% din PIB este realizată, la rectificare, în condiţiile unei revizuiri ascendente, cel mai probabil excesive, a nivelului PIB nominal.

Săptămâna trecută, Guvernul Dăncilă a făcut public proiectul privind prima rectificare bugetară din 2018.

Potrivit proiectului, Ministerul Finanţelor primeşte în plus aproape 1,86 miliarde de lei pentru contribuţia României la bugetul UE (765,5 milioane de lei), scheme de ajutor de stat pentru investiţii şi rambursarea accizelor la carburanţi (240 milioane de lei), asigurarea finanţării pentru referendumul pentru redefinirea familiei şi pentru asigurarea sumelor necesare înlăturării efectelor inundaţiilor (200,6 milioane de lei) şi pentru plata despăgubirilor acordate în baza legii de restituire a proprietăţii, investiţii în infrastructura IT şi participarea României la capitalul Băncii Asiatice pentru Investiţii şi Infrastructură (580,7 milioane de lei).

Ministerul de Interne primeşte 366,3 milioane de lei pentru cheltuieli de personal (100 milioane lei), plata pensiilor militare de stat (100 milioane lei) şi asigurarea mobilităţii terestre şi înzestrarea cu echipamente şi mijloace pentru combaterea criminalităţii (150 milioane lei).

Ministerul Sănătăţii primeşte 333,6 milioane de lei per sold, urmând să fie alocate fonduri pentru achiziţionarea de incubatoare şi echipamente medicale pentru mamă şi copil (418,3 milioane de lei) şi pentru achiziţia de echipamente de testare auditivă pentru nou-născuţi (140 milioane de lei), 65,2 milioane lei pentru proiecte cu finanţare externă nerambursabilă.

„Întrucât veniturile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate s-au realizat în proporţie mai mare decât estimările iniţial, s-a diminuat subvenţia de echilibrare cu 139,7 milioane de lei", se menţiona într-un comunicat al MFP.

Ministerul Educaţiei Naţionale va primi în plus 178,1 milioane lei per sold, din care 200 milioane lei pentru burse şi despăgubiri civile, 51,3 milioane lei pentru cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă destinate Proiectului privind învăţământul secundar, 23,5 milioane lei cheltuieli de investiţii la unităţile de învăţământ; în timp ce au fost reduse sumele identificate ca economii la alte naturi de cheltuieli.

Bugetul Ministerului Transporturilor creşte per sold cu 170,5 milioane lei, din care 230 milioane lei pentru facilităţile la transport acordate diferitelor categorii sociale (studenţi, pensionari, veterani de război etc.), 250 milioane lei pentru investiţii ale agenţilor economici în infrastructura publică de transport rutier şi feroviar. Au fost reduse sumele identificate ca economii la alte naturi de cheltuieli şi, de asemenea, s-au asigurat credite de angajament suplimentare de 691,9 milioane lei pentru demararea proiectelor de investiţii în infrastructura de transport.

Alţi beneficiari de fonduri suplimentare la rectificare sunt Ministerul Comunicaţiilor (206,9 milioane lei per sold, din care 100 milioane lei pentru finanţarea proiectului RO-NET şi 110 milioane lei pentru contractul de furnizare cu Microsoft), Ministerul Fondurilor Europene (119,2 milioane lei per sold), Secretariatul General al Guvernului (147,8 milioane de lei per sold, din care 115,5 pentru Catedrala Mântuirii Neamului), Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (99,5 milioane de lei per sold pentru activităţi specifice instituţiilor subordonate în cadrul Programului pentru eradicarea pestei porcine africane) şi Ministerul Agriculturii (73,4 milioane lei per sold).

Pentru scheme de ajutor de stat Ministerul pentru Mediul de Afaceri primeşte 1,3 miliarde de lei credite de angajament pentru programul Start-Up Nation, Comisia Naţională de Prognoză - credite de angajament de 500 de milioane de lei pentru programe guvernamentale precum "Investeşte în tine" sau gROwth-Investim în copii, investim în viitor.

Sume suplimentare vor fi alocate Bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate 557,5 milioane lei, per sold, în principal pentru asigurarea drepturilor salariale ale personalului din unităţile sanitare şi Bugetului asigurărilor sociale de stat, plus 852,1 milioane lei, per sold în principal pentru asigurarea drepturilor de pensie.

„Pentru asigurarea acestor sume, pe lângă majorarea veniturilor şi având în vedere necesitatea menţinerii deficitului bugetar, a fost necesară şi reducerea cheltuielilor cuprinse în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, în principal prin anularea sumelor reţinute conform art.21 din Legea finanţelor publice nr.500/2002, în proporţie de 10% din bugetul aprobat, sume care potrivit legii nu puteau fi angajate de instituţii în primul semestrul al anului, precum şi reducerea unor economii rezultate din analiza plăţilor efectuate pe primele 6 luni ale anului comparativ cu cele programate de instituţii pentru aceeaşi perioadă", se mai menţiona în comunicat.

Principalele diminuări de credite vor fi la Serviciul Român de Informaţii (-113 milioane de lei), Ministerul Cercetării şi Inovării (-122,1 milioane de lei), Ministerul Energiei (-45,7 milioane de lei), Ministerul Dezvoltării (-44,2 milioane lei), Ministerul Afacerilor Externe (-35,1 milioane lei), Serviciul de Protecţie şi Pază (-22,7 milioane de lei), Ministerul Turismului (-17,3 milioane de lei), Ministerul Mediului (-17 milioane de lei), Serviciul de Informaţii Externe (-16,5 milioane de lei), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (-16,2 milioane lei), Ministerul Economiei (-15 milioane lei), Administraţia Prezidenţială (- 11 milioane de lei).

„La instituţiile la care au fost diminuate creditele bugetare, nu au fost diminuate corespunzător şi creditele de angajament, astfel încât să nu fie afectat procesul de contractare a proiectelor finanţate din fonduri europene precum şi a lucrărilor de investiţii, diminuarea referindu-se doar la creditele bugetare (cash). Precizăm că proiectul de rectificare a fost realizat în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat şi bugetul asigurărilor sociale”, se mai spunea în comunicatul MFP.

Pentru bugetele locale au fost alocaţi 1,126 miliarde de lei, sume defalcate din TVA.

Rectificarea bugetară este calculată pe un produs intern brut în creştere la 945 miliarde de lei, de la 907,9 miliarde de lei actual, veniturile bugetare totale urmând să crească cu 5,99 miliarde lei, la 293,9 miliarde de lei (31,1% din PIB), de la 287,9 miliarde (31,7% din PIB), iar cheltuielile cu 7,09 miliarde lei, la 321,9 miliarde de lei (34,1% din PIB), de la 314,9 miliarde de lei (34,7% din PIB). La capitolul cheltuieli, se are în vedere în vedere majorarea cheltuielilor de personal cu 5,1 miliarde de lei, până la 86,26 miliarde de lei, şi scăderea cu 1,68 miliarde de lei a cheltuielilor de investiţii, la 37,7 miliarde de lei.

Deficitul bugetar ar rămâne, potrivit Guvernului, la 2,97% din PIB.