Regii asfaltului, dezamăgiți de cerințele pentru autostrada Sibiu - Pitești

Data actualizării: 12.07.2017 17:29 Data publicării: 12.07.2017 17:00

”Nu mai e loc pentru români”. Aceasta a fost replica constructorului român Costel Cășuneanu când a văzut ce cifră de afaceri cere Compania de Autostrăzi celor care vor să participe la licitațiile pentru realizarea sectoarelor 1 și 5 din autostrada Sibiu Pitești.

Foto: Costel Cășuneanu, patronul Pa&Co, spune că firmele românești nu mai au loc la licitațiile Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România

Condiţiile de participare la licitaţiile pentru primele două secţiuni ale celei mai aşteptate autostrăzi din România, Sibiu – Piteşti, limitează drastic accesul unor constructori. Astfel, vor putea participa doar ofertanţi cu cifre de afaceri de peste 590 milioane de lei, respectiv 900 de milioane de lei, potrivit Economica.net.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a publicat marţi, 11 iulie, în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice anunţurile de participare la licitaţie pentru proiectarea şi execuţia secţiunilor 1 şi 5 ale autostrăzii Sibiu Piteşti.

Pentru a participa la licitaţii, un ofertant trebuie să demonstreze că cifra de afaceri anuală totală în fiecare dintre exerciţiile financiare aferente anilor 2014, 2015 şi 2016 a fost de minim 590 milioane de lei (pentru lotul1 din secţiunea I Sibiu - Boiţa), respectiv de minim 900 de milioane de lei (pentru secţiunea V Piteşti – Curtea de Argeş).

Conform acestui criteriu, nici cele mai mari firme de construcţii din România, fie că sunt româneşti sau filiale ale unor grupuri străine, nu se califică de unele singure să construiască autostrada Sibiu – Piteşti.

În România, doar o singură firmă din domeniu a reuşit să obţină afaceri de peste 900 de milioane de lei în 2016 şi 2015, şi aceea este o filială a unei companii austriece. În 2014, şi afacerile liderului pieţei, Strabag SRL, au fost însă sub acest prag, respectiv de 753 de milioane de lei.

Întrebat despre condiţiile de participare la noile licitaţii, omul de afaceri Costel Căşuneanu a declarat că "nu mai este loc pentru constructorii români". Acesta a mai spus că nu intenţionează să participe, întrucât nu ar face decât să piardă timp şi bani.

Pe de altă parte, reprezentanţii CNAIR susţin că prin aceste condiţii restrictive nu vor fi repetate experienţele „triste", inclusiv cele cu constructori străini, care au abandonat proiectele din motive financiare.

"S-a luat decizia de a pune aceste condiţii pentru a avea certitudinea că vor putea să ducă la capăt proiectul", a explicat Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.

Sunt constructorii străini soluția?

Argumentul nu stă însă în picioare. Firma austriacă Alpine, deținută de spaniolii de la FCC, a abandonat lucrările de realizare a unui segment din autostrada Nădlac-Arad in urma insolvenței sale, iar recent firma Eko Insaat Ve Ticaret din Turcia cu o cifră de afaceri de sute de milioane de euro a reziliat lucrările pentru centura Bacău. Companiei italiene Pizzarotti i s-a reziliat contractul pentru sectorul de autostradă Moara Vlăsiei-București iar firmei Corsan Corviam, parte a grupului spaniol Isolux Corsan, cu o cifră de afaceri de 758 milioane de euro i s-a reziliat contractul pentru Gilău-Nădășelu, 8,7 kilometri de autostradă.

Politicile constante de excludere a constructorilor români din licitații au creat o piață dominată de firme străine în special din Italia, Spania, Austria și care nici măcar nu sunt în fruntea topului european. Unele sunt chiar anchetate pentru corupție în țările lor de origine și nu plătesc sau plătesc impozite minim pe profit în România, declarând in mod constant pierderi.

Multe însă vânează constant erorile companiei solicitându-i claimuri (daune) care la începutul acestui an se cifrau la aproximativ un miliarde de lei.

Cele mai multe dintre acestea apelează tot la constructorii români pentru realizarea proriu-zisă a lucrărilor, plătindu-le acestora sume infime în raport cu cele încasate de la stat.