Biriș propune: Creșe noi din taxele către stat

Statul recruge la politici sociale fără cap, sugerează fostul secretar de stat Gabriel Biriș într-o postare pe Facebook. În loc de indemnizații crescute, măsură adoptată recent dar care duce la creșterea natalității ”în zona pauperă”, Biriș propune construirea de creșe de către angajatori din taxele amânate către stat.

Într-o postare, marți, pe contul său de Facebook, fostul secretar de stat afirmă că se minunează ”de tot felul de iniţiative legislative care ne dau tot felul de chestii: pensii mai mari, impozite mai mici, rente viagere pentru mame eroine”.

Astfel de măsuri au doar scop electoral și sunt luate în mod iresponsabil doar pentru a asigura votul electoratului, spune el. Biriș chiar povestește: ”Ţin minte că la ultima şedinţă de la Comisia de buget de la Senat unde am fost să prezint aviz negativ al guvernului pe astfel de propuneri (vreo trei miliarde de lei/an, doar în ziua aia) am avut o mică discuţie cu un fost ministru de Finanţe. L-am întrebat: "v-aţi gândit că dacă ajunteti din nou ministru trebuie să faceţi bugetul? cum îl faceţi?". Omul a râs şi mi-a zis că aia e altă treabă, acum e campanie... Eu i-am zis că nu cred că responsabilitatea trebuie să fie incompatibila cu campania electorală. Evident, toate proiectele au trecut (au fost votate – n.red.)”.

Ce fel de natalitate vrem să stimulăm?

În opinia fostului secretar de stat, măsuri de genul celor luate zilele trecute, anume creșterea alocației sau premierea mamelor eroine (propunere a deputatului Ninel Peia, adoptată tacit de Senat) sunt discriminatorii căci nu fac decât să încurajeze natalitatea unui anumit segment al populației. ”Revenind la problema natalităţii şi la premierea mamelor eroine, nu pot să nu îmi pun următoarea întrebare: ce fel de natalitate vrem să stimulăm? Dacă creştem alocaţia sau dacă premiem mamele eroine, putem cel mult să stimulăm natalitatea în zona persoanelor asistate social. Ori, noi avem nevoie să crească natalitatea nu numai în zona pauperă, ci mai ales în rândul clasei mijlocii, a tinerelor familii de profesionişti, cu sau fără studii superioare (în general cu), în care ambii părinţi au/îşi doresc o carieră profesională”, spune Biriș.

Dacă mărim indemnizaţia de concedii de maternitate/paternitate, ajungem la situaţii ridicole, de genul celui de la Sibiu şi plătim indemnizaţii de 35.000 euro/lună, deci nici asta nu e o soluţie

sustenabilă, mai afirmă el.

Problema este următoarea: ce se întâmplă cu o mamă după ce aceasta termină concediul de maternitate? ”Nu ajută să prelungim durata concediului (acum 2 ani) pentru că oricum astfel de mămici nu stau mai mult de 1 an acasă, că se rup pur şi simplu de viaţa profesională...Foarte puţine astfel de familii tinere au bunici disponibili (...), să găseşti o bonă competentă este un vis (...) sunt prea scumpe pentru cei mai mulţi”, spune el.

Soluția? Creșele

Biriș crede că soluția o reprezintă construirea de creșe, măsură ce poate fi implementată cu ajutorul clasei politice care, de fapt, le-a și distrus. Însă construirea de creșe este scumpă. Prin urmare, Biriș propune construirea acestora de către angajatori prin credit fiscal (taxe de plată către stat pentru care acesta acordă amânare la plată).

”Ca să facem un sistem public de creşe într-un timp rezonabil ştim că este o utopie. Nu sunt bani la buget pentru asta şi, chiar dacă ar fi ar dura mult prea mult iar furaciunile ar face să crească exponenţial costurile, soluţie este tot în privat. Înainte să îmi dau demisia, am pus în discuţie o soluţie de a stimula crearea de creşe, în special de către marii angajatori: creditul fiscal pentru a finanţa dezvoltarea de creşe la poarta fabricii/complexului de birouri. Adică o sumă fixă pentru fiecare copil al angajatului pus în creşe care să fie scăzută din impozitul pe profit al angajatorului (similar cu creditul fiscal pentru sponsorizări)”, spune el.

Din aceasta ar fi câștigat toată lumea. ”Câştigă ţara prin stimularea natalităţii acolo unde copii sunt cel mai bine îngrijiţi. Câştigă bugetul pentru ca mămicile se pot întoarce mai repede la lucru şi plătesc impozit şi contribuţii în loc să primească indemnizaţii. Câştigă angajatorul pentru că îi era mai uşor să atragă angajaţi de calitate”.

Propunerea lui nu a putut fi inclusă în proiectul de OUG de modificare a Codului Fiscal, pentru care el și-a dat demisia, pentru că nu "avem spaţiu fiscal (nu sunt bani la buget – n.red.)", povestește secretarul de stat.

”Nu ştiu cum nu găsim "spaţiu" pentru chestii bune şi ne ocupăm cu tot felul de alte prostii”, concluzionează el.