Insolvenţa este un instrument care poate fi folosit să te omoare şi să te incinereze, că e mai igienic, în condiţiile în care în România vorbim despre 200.000 de firme cu capital social negativ, spune preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), Cristian Pârvan.
"Dacă discutăm de viitorul economiei româneşti şi al mediului de afaceri, nu adunăm nici 10% din câţi sunteţi aici. Pentru înmormântări se pare apetitul e mai mare... Din păcate, de la înmormântări mâncăm o dată la pomană şi, în rest, trebuie să vedem ce putem face. Când vorbim de insolvenţă, mediul de afaceri are o durere când trebuie să ajungă în această situaţie. Este, însă, o chestiune normală. Vorbim despre un instrument al economiei de piaţă. Să nu uităm, însă, că mediul de afaceri ne hrăneşte pe toţi, iar dacă nu avem grijă de acesta... Toată lumea vorbeşte de insolvenţe, dar nu ştim să urmărim de ce se întâmplă asta. Avem lucruri foarte concrete pentru care mediul de afaceri ar dori să obţină mai multe informaţii. Sunt insolvenţe pe care le urmăresc cu plăcere. Vreau să văd şi eu insolvenţa Radet, pentru că în ţară există 'n' insolvenţe, şi vorbim aici cam de toate sistemele de încălzire. Mai sunt două sau trei sisteme care încă se susţin. Avem şi cazuri de insolvenţe curioase, cum e cea de la Oltchim. Onor şi bravo pentru ceea ce s-a făcut acolo, dovadă că dacă aveam un pic de cap se putea şi mai bine... Insolvenţa este un instrument, dar care poate fi folosit să te omoare şi să te incinereze, că e mai igienic...", a declarat Pârvan.
Acesta a adăugat că, la ora actuală, în România, există 200.000 de firme cu capital social negativ (datoriile nete mai mari decât capitalul), situaţie în care statul, deocamdată, nu poate face nimic. Aceasta înseamnă că în caz de insolvență sau de faliment, furnizorii firmelor nu își pot recupera creanțele. La cel puțin 200.000 de firme capitalul se dovedește a fi insuficient pentru acoperirea integrală a pierderilor.
"Nu prea colaborăm la nivelul românilor. Dacă aţi avea mediul de afaceri mai aproape, nu spunem că am întoarce legislaţia pe dos, dar ar fi frontul mai solid. Noi, mediul de afaceri, avem tot interesul ca toate procedurile legale care există în România să fie cât mai clare şi mai simple, pentru că mediul de afaceri aici are o mare problemă de 30 de ani. Legislaţia se generează cu o viteză aiuritoare şi nimeni nu o corelează. Avem un Consiliu Legislativ pe care, după părerea mea, îl plătim degeaba. Suntem interesaţi ca toate aceste lucruri să începem să le punem cât de cât în ordine, pentru că altfel tot mediul de afaceri va plăti într-o formă sau alta. Iar mediul de afaceri, când plăteşte, plătim cu toţii, pentru că, hai să fim serioşi, mediul de afaceri nu vine cu bani de acasă... Insolvenţa este un instrument laborios. Dacă vă uitaţi pe site-ul BNR, există un sondaj la firme, din care reiese că insolvenţa este ultima preocupare a acestora. Eu zic că este bine... Până la insolvenţă, noi susţinem eşalonările. E un proces la care trebuie să colaborăm cu toţii. Dialogul nu este foarte simplu, dar există parţial un succes dacă te duci şi prezinţi într-un mod ceva mai aplicat. În România, avem 200.000 de firme cu capital social negativ, iar statul român nu poate face nimic", a menţionat preşedintele PIAROM.
Ordonanţa de Urgenţă nr. 88/2018 privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul insolvenţei şi a altor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial din 2 octombrie 2018.
Estimările Coface România arată că numărul insolvenţelor va creşte, în România, cu 20% în perioada 2019 - 2020, cele mai afectate urmând să fie întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) şi construcţiile. Pierderile financiare cauzate de firmele în insolvenţă, în ultimii trei ani, s-au situat între 8 şi 9 miliarde de lei, mult sub nivelul raportat între 2014-2015, potrivit companiei de consultanţă.
Statistica oficială a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) relevă, în acelaşi timp, că, în anul 2018, numărul companiilor intrate în insolvenţă a fost de 8.177, în scădere de la 8.256, în 2017. Cele mai multe insolvenţe s-au înregistrat în sectorul construcţiilor (1.321), urmat de comerţul cu amănuntul (1.293) şi comerţul cu ridicata şi distribuţie (1.239).
Totodată, numărul societăţilor comerciale şi persoanelor fizice autorizate intrate în insolvenţă a scăzut, anul trecut, cu 8,77%, comparativ cu perioada similară din anul anterior, la 8.304. Cele mai multe firme şi PFA-uri intrate în insolvenţă au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 1.637, în scădere cu 17,66% faţă aceeaşi perioadă din 2017. Ierarhia continuă cu: judeţele Bihor (571 insolvenţe, +10,87%), Timiş (432, +6,93%), Iaşi (423, -27,44%) şi Constanţa (414, +4,28%).
Pe parcursul anului 2018 şi-au suspendat activitatea 18.038 firme, în creştere cu 10,12% faţă de anul anterior, dintre care 1.375 în decembrie. De asemenea, 34.358 de firme au fost dizolvate, cu 10,13% mai multe decât în 2017.
Specialişti în insolvenţe, reprezentanţi ai patronatelor şi asociaţiilor de profil au participat, joi, la cea de-a VI-a ediţie a conferinţei Codul Insolvenţei, organizată de Grupul de presă Bursa, la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) din Bucureşti.
Sursa: Agerpres.ro