Justiția pune punct proiectului Hidroelectrica în Defileul Jiului

Data publicării: 15.12.2017 12:38

32532C3A00000578-0-image-a-23_1458306578668

Curtea de Apel a anulat joi ambele autorizații de construire pentru complexul de hidrocentrale Bumbești- Livezeni, construit de Hidroelectrica în mijlocul Parcului Național Defileul Jiului, site Natura 2000.

Curtea de Apel București (CAB) s-a pronunțat joi în sensul anulării ambelor autorizații de construire eliberate pentru realizarea unui complex de hidrocentrale, o autorizație fiind eliberată de către Consilul Județean Hunedoara, cealaltă de către Consiliul Judetean Gorj. În prima instanță, în vara acestui an la Tribunalul București Hidroelectrica avusese câștig de cauză în fața ONG-urilor de mediu, Bankwatch și Newer Weg.

Curtea de Apel nu a fost de acord însă cu decizia Tribunalului. ”Anulează autorizaţia de construire nr. 7/2016 emisă de Consiliul Judeţean Hunedoara şi autorizaţia de construire nr. 16/2012 emisă de Consiliul Judeţean Gorj”, au decis judecătorii CAB.

După anularea autorizațiilor, dacă va dori reluarea lucrărilor, Hidroelectriva va trebui să ia de la capăt produrile de autorizare. Vor fi necesare noii studiu de mediu și noi avize. Obținerea acestora va fi însă mai dificilă decât în perioada 2003-2004 când a fost demarat proiectul. Aceasta fiindcă între timp Defileul Jiului a fost declarat parc național. ”A existat un răspuns al Ministerului Mediu care sugera că într-un parc național Natura 2000 nu pot fi demara astfel de proiecte”, spune biologul Călin Dejeu, activist de mediu.

El speră că decizia Curții de Apel va pune punct proiectului. Lucrările efectuate până acum de către Hidroelectrica au cauza distrugeri ale unor zone din parc, care însă sunt minore față de cele care ar fi fost provocate dacă proiectul ar fi fost dus la capăt, spune Dejeu.

Ce presupunea construirea hidrocentralei?

Pe o lungime de aproximativ 30 de kilometri, între Bumbești și Livezeni, Hidroelectrica urma să realizeze un complex energetic cu o capacitate anuală de 259 Gwh, respectiv 1,3% din capacitatea actuală a companiei, de circa 19.700 Gwh.

Vor fi realizate două centrale, un baraj în zona Livezeni, prize energetice, decantoare subterane, o galerie lungă de aproape 7 kilometri cu un diametru de trei metri, castele subterane înalte de zeci de metri. Toate aceste lucrări vor seca râul și vor duce la dispariția faunei în zonă, acuză biologul Călin Dejeu și asociațiile de mediu grupate în jurul Federației Natura 2000. Situația va fi similară cu cea creată de un alt proiect, cel de pe Jieț, râu secat acum, însă ”tumultos în trecut, pe care se făcea plutărit”, după cum spune biologul.

Potrivit documentațiilor existente, dacă acum în zona defileului Jiul are un debit de peste 18 metri cubi pe secundă, după realizarea complexului debitul de servitute (debitul minim pe care este obligat să îl asigure Hidroelectrica) va fi de opt ori mai mic, adică 2,7 metri cubi pe secundă.

Ce au acuzat cele două ONG

Pentru proiect au fost eliberate două autorizații de construire, una pentru lucrările derulate în județul Hunedoara, alta pentru cele din Gorj. Proiectul a fost început inaintea aderării României la UE.

Odată intrați în Uniune, proiectul trebuia reevaluat din punct de vedere al impactului asupra mediului, astfel încât să respecte legislația în domeniu a Uniunii. Evaluarea nu a fost făcută. Avizul de mediu a expirat, acuză ONG. De ce spun acestea că, cel puțin, autorizaţia de construire 7/23.02.2016, pentru secțiunea proiectului aflată în județul Hunedoara, este strict ilegală?

A fost emisă fără punctul de vedere al autorității de mediu competente. Fiind vorba de două sau mai multe județe, conform art. 11, alin (5) din HG 1000/2012 autoritatea competentă este Agenția Națională de Mediu, nu Agențiile județene Hunedoara și Gorj.
A fost emisă pentru o locaţie în Parc Naţional, unde, conform OUG 57/2007, sunt permise doar activităţi tradiţionale. Proiecte industriale, precum acest proiect hidroenergetic, sunt strict interzise, iar parcul naţional era deja declarat de peste 10 ani, la data emiterii autorizaţiei.
Prin emiterea acestei autorizaţii, pentru un proiect care devastează situl Natura 2000 Defileul Jiului, s-a încălcat Jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie, care prevede, în Hotărârea din cauza C-399/14: ”executarea unui proiect care poate afecta situl în cauză în mod semnificativ și care nu este supus, înainte de a fi autorizat, unei evaluări conforme cu cerințele articolului 6 alineatul (3) din Directiva habitate nu poate fi continuată după includerea acestui sit pe lista SIC decât cu condiția excluderii probabilității sau a riscului de deteriorare a habitatelor sau de perturbări care afectează speciile și care pot avea un efect semnificativ în raport cu obiectivele acestei directive." Prin emiterea autorizaţiei de construire Consiliul Judeţean Hunedoara a făcut exact opusul a ce prevede Jurisprudenţa, a permis continuarea executării unui proiect care afectează situl Natura 2000 în mod semnificativ, spun ONG.
A fost emisă fără un nou certificat de urbanism, deşi au apărut modificări esenţiale: s-a schimbat complet regimul juridic al suprafeţei, de la niciun statut de protecţie la parc naţional.
A fost emisă fără să existe un acord de mediu. Acordul de mediu GJ-51/18.04.2003 a fost emis pentru o perioadă de execuție până în mai 2007, deci și-a pierdut efectele juridice cu aproape 9 ani înainte.

Situația a făcut obiectul unor verificări efectuate de Garda de Mediu. Instituția a intocmit o notă de constatare ale cărei concluzii nu au fost pe placul Hidroelectrica. Compania de stat a contestat concluziile la CAB, dar a pierdut procesul. Conținutul complet al notei este ținut la secret de către Garda de Mediu. Instituția a respins solicitarea publicației ”România Curată” de a îi fi pusă integral la dispoziție nota de constatare. Se presupune însă că în document Garda de Mediu cerea companiei de stat să refacă evaluarea de mediu.

Lucrările trebuiau oprite de către Hidroelectrica până la refacerea evaluării de mediu pentru proiect. Acestea însă continuă, iar Garda de Mediu închide ochii pentru a nu supăra Ministerul Energiei, au acuzat ecologiștii. Astfel ei explică refuzul Gărzii de a publica nota de constatare.

Dealtfel, în luna octombrie 2017, Gheorghe Sanda, comisarul şef al Gărzii de Mediu Gorj, citat de adevarul.ro, spunea: „Acest lucru presupune ca Hidroelectrica să demareze procedurile pentru a executa un studiu de evaluare adecvată, care pune în evidenţă anumite probleme pe linie de biodiversitate ce ar putea apărea ca urmare a acestui proiect. Vor fi obligaţi să realizeze un studiu, care să pună în evidenţă anumite obligaţii în privinţa habitatelor din zonă şi a speciilor protejate, astfel încât funcţionarea proiectului să se facă în armonie cu mediul natural. Operatorul va comanda unui institut efectuarea studiului după care vor emite viitoarele autorizaţii de funcţionare. Acest lucru nu înseamnă oprirea proiectului“. Cu alte cuvinte, lucrările au continuat deși nu a fost realizat un nou studiu de evaluare adecvată.