Cum a fost salvat oraşul din România care se scufunda într-o sărăcie lucie şi unde şomajul ajunsese la 25%
Imediat după Revoluţie, milioane de români au migrat din oraşele mici către cele mai importante centre economice din ţară, Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca sau Iaşi. Alţii au făcut pasul cel mare şi au plecat direct peste hotare. Sunt însă oraşe care au reuşit să atragă investitori, atât din ţară cât şi din străinătate. Iar, în timp, efectele s-au simţit. Zonele respective s-au dezvoltat, iar oamenii şi-au dat seama că pot avea un viitor mai bun acasă, nu neapărat la sute de kilometri depărtare. Un astfel de exemplu de succes este Blajul.
În 2004, Blajul avea un șomaj de peste 25%. Treptat însă, companiile străine şi firmele româneşti, au început să investească în zonă. Au apărut astfel mii de locuri de muncă, iar în prezent, rata şomajului în oraş nu depăşeşte 4 procente.
Gheorghe Rotar, primarul orașului Blaj: A fost o piatră de încercare pentru Blaj și un reper pentru dezvoltarea pe termen mediu a acestei comunități.
Apoi, Blajul a reuşit să dea marea lovitură. Dintr-un oraş subdezvoltat, a devenit un exemplu de succes, odată cu sosirea în judeţul Alba a unui mare investitor german. Numai prin plata taxelor şi impozitelor, firma acoperă 65% din bugetul local.
Gheorghe Rotar, primarul orașului Blaj: Ei au ridicat foarte mult ștacheta.
La nivel mondial, grupul german deţine filiale și companii regionale în mai mult de 60 de țări. La Blaj, a investit în trei unități de producție.
Dirk Arnold, director tehnic companie: Forța de muncă calificată pe care am găsit-o aici a fost unul dintre motivele pentru care am ales orașul. A fost un mediu propice, cu angajați buni, aici în Blaj.
Pentru a încheia înțelegerea cu compania germană, administrația locală a trebuit să facă şi ea o serie de investiții. A asigurat infrastructura necesară, a extins canalizarea orașului, a asigurat o stație de epurare nouă, forță de muncă și spațiu pentru dezvoltare.
Alexander Firsching, director comercial companie: Prima investiție se ridica la 10 milioane de euro și aveam pe atunci doar un număr mic de angajați, aproximativ 200 de persoane. A fost un început modest, dar între timp lucrurile s-au schimbat.
Peste 3.000 de oameni lucrează acum la filiala companiei germane din Blaj. Pentru mulți a fost șansa unei recalificări spre o carieră de succes.
Maria Boubuțan, angajat: M-am angajat ca și operator. După un an, după ce m-am angajat am participat la un concurs de șef de linie, după ce am luat acest post, am participat la un training intensiv, în Germania.
Autoritățile din Blaj se gândesc serios la învățământul profesional în limba germană, care ar putea servi ca viitoare pepinieră pentru piața forței de muncă, iar o parte din bugetul local merge către investiții și reparații. Pe lângă gigantul german, în oraş funcţionează însă şi firme româneşti. Una dintre ele se recunoscută în toată lumea pentru mierea pe care o produce.
Alina Mateș, director marketing: Exportăm în 15 țări ale lumii. 50% din cifra noastră de afaceri este dată din exporturi, iar restul de 50% este dat de piața internă. Cel mai mare client al nostru este o firmă din Japonia.
Compania are o vechime de 26 de ani pe piața românească, iar activitatea este extinsă şi spre producţia de cosmetice, în care ingredientul principal este tot mierea.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
