Harta afacerilor cu profit din România

În 2016 numărul salariațiilor din companiile care au depus situațiile financiare a scăzut cu 90.000, de la 4 milioane în anul 2015 la 3,91 milioane anul trecut. Volumul cifrei de afaceri al tuturor firmelor din România a fost și acesta în scădere, însă profiturile cu fost în creștere.

Majoritatea covârșitoare a companiilor din România (91,5%) o reprezintă micro-întreprinderile, adică au cel mult 9 angajați, 8,19% au între 10 și 49 de angajați, 1,49% au între 50 și 249 de angajați, iar 0,29% (puțin peste 1.600 de companii) au peste 250 de angajați, se arată într-un studiu dat publicității joi de către Creditinfo, companie specializată în furnizarea produselor și serviciilor de management al riscului comercial.

Cifră de afaceri mai mică

Numărul companiilor înregistrate în România care au desfășurat activitate a crescut cu 19.000 față de anul precedent, ajungând la 556.000, față de 537.000 în 2015. A scăzut în schimb cifra de afaceri, de la 1.200 de miliarde lei în anul 2015 la 1.195 se miliarde lei în anul 2016, se mai arată în studiul Creditinfo.

Ponderea companiilor care au cifre de afaceri de până la 2 milioane lei este de 91%, într-o ușoară creștere față de anii precedenți. A scăzut în schimb ponderea companiilor care au înregistrat cifre de afaceri de peste 49 de milioane lei, de la 0,53% în anul 2015 la 0,5% anul trecut.

Profituri în creștere

Totuși, deși sunt mai puține companii și au mai puțini salariați, profitul înregistrat de ele se află pe un trend crescător: 96 de miliarde lei în 2016, față de 89 de miliarde în 2015 și 83 de miliarde în 2014. Totodată, pierderile înregistrate de companiile românești au fost din ce în ce mai mici în ultimii trei ani: de la 54 miliarde lei în 2014, la 44 miliarde în 2015, respectiv 34 miliarde anul trecut.

„Profitabilitatea companiilor din România înregistrează un trend pozitiv, atât în cazul în care se ia în calcul doar profitul obținut de acestea, cât și atunci când în ecuație este introdusă și pierderea înregistrată la nivel național. Scăderea pierderilor înregistrate de companiile din România, coroborată cu creșterea profitului și cu o relativă stagnare a cifrei de afaceri, a făcut ca profitabilitatea acestora să se dubleze în anul 2016 (5,15%) comparat cu anul 2014 (2,55%)”, explică Aurimas Kačinskas, CEO Creditinfo România.

Imobiliarele rămân cel mai important domeniu

Topul celor mai profitabile domenii din România rămâne neschimbat în ultimii trei ani. Pe primul loc se află lucrările de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, unde profiturile au depășit valoarea de 3,4 miliarde lei, fiind însă în scădere comparativ cu valoarea înregistrată în anul 2015 (3,6 miliarde lei). Al doilea domeniu profitabil este cel al închirierii și subînchirierii bunurilor imobiliare, cu profituri de aproape 2,8 miliarde lei în 2016, înregistrând o creștere semnificativă față de anul precedent, când ocupa locul al patrulea, cu profituri de 2 miliarde lei.

Cultivarea cerealelor completează podiumul, cu profituri de peste 2,5 miliarde lei, de asemenea în creștere față de anul precedent, când ocupa locul al șaselea, cu puțin sub 1,9 miliarde lei.

Alte domenii profitabile sunt: Comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate (2,36 miliarde lei profit), Activitatea de consultanță pentru afaceri și management (2,23 miliarde lei profit), Transportul rutier de mărfuri (2 miliarde lei profit) și Producția de energie electrică (2,07 miliarde).

„În anul 2016 nu se observă modificări semnificative în topul celor mai profitabile domenii de activitate. Chiar dacă profitul domeniului a scăzut, lucrările de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale continuă să fie de departe cel mai profitabil domeniu de activitate. Cultivarea cerealelor reintră în top 3 domenii profitabile însă este în continuare un domeniu influențat de condițiile meteorologice”, declară Aurimas Kačinskas, CEO Creditinfo România.

La capitolul cifră de afaceri, Comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate este domeniul care generează cea mai mare cifră de afaceri în fiecare din ultimii trei ani. Trendul este crescător: de la 48 miliarde lei în 2014, la 54,8 miliarde lei în 2015 și 59,6 miliarde lei în anul 2016. Urmează Transporturile rutiere de mărfuri (34,8 miliarde lei), Lucrările de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale (29 de miliarde lei) și Comerțul cu ridicata al produselor farmaceutice (25,6 miliarde lei).

Cei mai mulți salariați lucrează în companii care activează în domeniile Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate (peste 183 mii de salariați, cu 2.000 mai mulți decât în anul 2015), Lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale (peste 161 mii de salariați, în scădere cu 5.000 față de anul 2015), Transporturile rutiere de mărfuri (127.000 persoane, cu 6.000 mai multe decât în 2015) și Activități de protecție și gardă (106.000 salariați, cu 2.000 mai puțini decât în anul precedent).  

Județele cu cele mai profitabile firme

Profitul generat de companiile bucureștene, cel mai important din toată țara, a înregistrat o creștere de 4 miliarde lei în anul 2016 (34 de miliarde lei profit) față de anul precedent (profit de 30 miliarde lei). Urmează județul Ilfov, cu 6,1 miliarde lei profit în anul 2016, Timiș (profit de 4,8 miliarde lei), Cluj (4,3 miliarde lei), Sibiu (3,6 miliarde lei), Prahova (3,1 miliarde lei), Brașov (3 miliarde lei), Constanța și Argeș (cu 2,9 miliarde lei), Mureș (2,6 miliarde lei) și Iași (1,9 miliarde lei).

Clasamentul celor mai mari cifre de afaceri, pe județe

Chiar dacă s-au înregistrat scăderi importante atunci când vorbim despre cifra de afaceri generată (422 miliarde lei în anul 2016, față de 432 miliarde lei în anul 2015), Municipiul București conduce, de la distanță, și clasamentul după cifra de afaceri.

Pe județe, cele mai importante cifre de afaceri sunt generate de Ilfov (80 de miliarde lei în anul 2016, în creștere cu 12 miliarde lei față de anul precedent, când cifra de afaceri era de 78 miliarde lei), Timiș (53 miliarde lei), Argeș (51 miliarde lei), Cluj (46,3 miliarde lei), Brașov (42,6 miliarde lei), Constanța (41,4 miliarde lei), Prahova (39,1 miliarde lei), Arad(28,1 miliarde lei), Mureș (27,3 miliarde lei) și Sibiu (27 miliarde lei). De altfel, județul Sibiu este nou intrat în Top 10, luând locul județului Bihor, care iese din grupul fruntaș.

Top județe din România în funcție de numărul de salariați

Companiile din București au și cei mai mulți angajați, chiar dacă numărul lor este în scădere (1,028 milioane în 2016 față de 1,056 milioane în 2015). În țară, cei mai mulți angajați erau, la finalul anului 2016, în companiile înregistrate în județul Timiș (187.000), Cluj (174.000), Ilfov (160.000), Brașov (149.000), Prahova (138.000), Constanța și Argeș (132.000), Bihor (120.000), Sibiu (110.000) și Iași cu 98.000 de mii salariați.

Care este situația vitezei de recuperare a creanțelor și de plată a datoriilor

În cadrul comerțului cu amănuntul în magazine nespecializate, viteza de recuperare a creanțelor este în scădere, de la 27 zile în anul 2014, la 17 în anul 2016. Trendul este similar și pentru plata datoriilor, care în anul 2014 avea o durată de 152 zile pe când în 2016 a scăzut la 122 zile. Lucrările de construcție a rezidențialelor înregistrează valori ridicate atât pentru recuperarea creanțelor (171 zile, de la 155 în anul 2015) cât mai ales la plata datoriilor, unde după o scădere de la 470 zile (2014) la 369 zile (2015), a ajuns la 428 zile în 2016. Cultivarea cerealelor înregistrează valori ridicate atât la recuperarea creanțelor (172 zile în 2016, în scădere de la 186 zile în 2015, dar în creștere față de 161 zile în 2014) cât și pentru plata datoriilor (421 zile în anul 2016, de la 454 zile în anul 2015, dar în creștere de la 370 zile în anul 2014).

În București,  viteza de recuperare a datoriilor a crescut de la 268 zile in anul 2015 la 277 zile în anul 2016. Același lucru se poate afirma și pentru durata de recuperare a creanțelor care a crescut de la 95 zile în anul 2015 la 100 zile în anul 2016. În județul Cluj, viteza de recuperare a creanțelor a rămas constantă 89 zile însă viteza de plata a datoriilor a crescut cu 7 zile, de la 215 zile în anul 2015 la 222 zile în anul 2016.

În județul Ilfov, atât viteza de plată a datoriilor, cât și cea de recuperare a creanțelor a crescut cu 7 zile, de la 83 zile în anul 2015, la 90 zile în anul 2016 (recuperare creante) și de la 235 zile în anul 2015 la 242 zile în anul 2016 (viteza de plată a datoriilor).

Dintre județele analizate, în Timiș se înregistrează cea mai mare creștere în cazul vitezei de recuperare a datoriilor, de la 194 zile în anul 2015 la 243 zile în anul 2016 (peste o lună). În același timp, viteza de recuperare a creanțelor a crescut de la 77 zile în anul 2015 la 93 de zile în anul 2016.

Creditinfo România a luat în calcul toate companiile existente în România, cu câteva excepții: persoanele fizice autorizate (PFA), Întreprinderile Familiale (IF) și cele Individuale (II), care nu raportează indicatorii financiari sub forma bilanțurilor contabile; companiile din domeniul instituțiilor financiare bancare, non-bancare și al asigurărilor; companiile de orice fel care nu au înregistrat activitate financiară (nu au înregistrat profit sau pierdere și au 0 angajați); Companiile care, din diverse motive, nu au depus situațiile financiare.