Cum a ajuns STB o gaură neagră, sufocată de numiri politice, sindicat și măsuri populiste

Cea mai mare regie de transport public din țară, cu peste 11.000 de angajați și un buget de peste un miliard de lei a fost de-a lungul anilor e unealtă foarte eficientă în mâna politicienilor. Când instrument de presiune, când instrument de punere în aplicare a unor decizii populiste. Ba chiar masă de manevră la vot. Numai că regia a ajuns în pragul falimentului. Singurul lucru care o mai ține în viață este subvenția decisă de Consiliul General, deci tot de politicieni. Dacă subvenția s-ar opri azi, STB s-ar desființa. O astfel de situație ar face ca aproape 600.000 de călători să nu mai poată beneficia de transportul public de suprafață.

STB este unul dintre cei mai mari angajatori de stat din București. Și una dintre instituțiile care înghite o parte importantă din bugetul Primăriei Generale. Aproape 900 de milioane de lei a virat municipalitatea doar anul trecut în bugetul Societății de Transport, ceea ce înseamnă aproape 15% din toți banii pe care îi are primăria. În ultimii 5 ani, primăria a virat în conturile STB aproape 4 miliarde de lei, cam de 2-3 ori cât bugetul pe un an al unui oraș mare precum Timișoara, Iași ori Oradea. Dar cea mai mare parte a lor nu se văd în creșterea calității serviciilor pentru că peste 75% din buget se duce pe salariile celor 11.000 de angajați.

Subvenția pe care o acordă Primăria Capitalei a fost decisă pentru ca municipalitatea să suporte o parte însemnată din costul biletului. Fost edil general, Gabriela Firea susținea că dacă PMB nu ar subvenționa biletul STB, acesta ar costa 6 lei în loc de 1,3 lei (tariful de la vremea respectivă). În cele din urmă, Consiliul General, cel care aprobă și valoarea subvenției anuale a decis ca de la 1 august anul trecut să fie majorarată valoarea tichetului de călătorie de la 1,3 lei la 3 lei, după ce prețul fusese același timp de 11 ani. Aleșii locali motivau scumpirea prin prisma inflației, dar și a nevoii de investiții pe care regia o poate acoperi și din încasările mai mari de bilete și abonamente.

STB are, în medie, aproape 600.000 de călători în fiecare zi. Numai că nu toți plătesc bilet sau abonament. Peste 200.000 de titluri de călătorie sunt oferite gratuit pentru pensionari, persoane cu dizabilități, dar și pentru angajații Primăriei Capitalei și a unor instituții din subordine. Așa că doar aproximativ 300.000 de persoane sunt călători care ar cumpăra tichete de transport în comun. Valoarea mică a încasărilor directe, cele din bilete se vede și în bugetul regiei. În 2021, STB a avut venituri din încasări de doar 152 de milioane de lei, din bugetul total de 1,1 miliarde de lei, adică doar 14% din total!

În realitate, cea mai mare parte a banilor din subvenție merge pentru plata salariilor. Iar decizia de a majora an de an subvenția a mers mână în mână cu cererile sindicatelor de a majora și salariile. Cum bugetul a fost din ce în ce mai generos și nu pe baza încasărilor, ci pe baza decizie politice, lefurile au crescut în paralel. Doar în ultimii 6 ani valoarea subvenției s-a majorat cu aproape 60%, de la 530 de milioane de lei în 2016 la 882 de milioane de lei anul trecut. Ajutorul dat de primăria general a fost chiar mai mare în timpul administrației Firea, când a ajuns la un maxim de 987 de milioane de lei. Același lucru s-a întâmplat, însă, și cu lefurile angajaților (foto 1).

Iancu Guda, analist financiar și realizatorii rubricii „Banii în mișcare” de la Digi24 spune că o astfel de situație ar fi imposibil de acceptat într-o companie privată. „Este o companie care nu produce suficient cât să se autofinanțeze. Sunt niște golăneli care se întâmplă, pe care le vezi din afară foarte ușor. Per total, la nivel de companie, salariul mediu brut în STB este de aproape 7.000 lei. Știți cât era acum 5 ani? Era 4.000 lei. Este o creștere de aproape 75%. Iar aceste salarii reprezintă aproape 80% din toate veniturile STB, iar acum 5 ani erau doar 63%. În schimb, o companie normală, în România are pondere salarii în buget de 15% și asta e cea mai mare din Europa! Iar la STB este 80%.” (foto 2)

Dacă salariile au crescut cot la cot cu subvenția, numărul de angajați a fluctuat mai puțin. RATB (actuala STB) avea aproximativ 10.000 de angajați acum 5-6 ani și a ajuns acum la puțin peste 11.000. Tăcerea lor a fost asigurată de politicieni tocmai prin acest instrument. În STB există mai multe sindicate, dar Sindicatul STB, cel majoritar controlează aproape 9.000 de angajați. Foștii primari generali, Sorin Oprescu, interimarii Ștefănel Marin și Răzvan Sava, dar și Gabriela Firea au fost feriți de scandaluri precum greva generală declanșată acum de sindicat. De ce? Nu s-au opus sau s-au opus prea puțin deciziilor luate de sindicat. Au făcut aproape de fiecare dată, prin Consiliul General numiri politice la conducerea regiei, oameni care să poată controla activitatea, dar și dialogul cu sindicatul.

Unul dintre oamenii importanți din STB este chiar liderul sindicatului majoritar, Vasile Petrariu. Acesta lucrează de aproape 4 decenii în companie, iar din 2020 este și consilier general din partea PSD. De altfel, el a susținut-o pe Gabriela Firea la alegerile locale precedente. În declarația sa de avere din 2021, Vasile Petrariu menționează un venit anual de 42.700 de lei de la STB. Interesant este că în declarația din 2020 el menționează un venit anual de 36.000 de lei de la STB și încă 36.000 de lei ca președinte de sindicat. Actualul director general al regiei, Adrian Criț îl acuză pe Vasile Petrariu de incompatibilitate între funcția de consilier general PSD și cea de președinte de sindicat. Legătura politică dintre sindicat și conducere sau Consiliul General a iscat de-a lungul vremii și scandaluri. De pildă, sindicaliștii au fost acuzați că au folosit angajații regiei ca masă de manevră la unele alegeri locale în favoarea unui anume candidat. De pildă, Gabriela Firea, care ar fi beneficiat de votul salariaților STB și familiilor acestora. Acuzațiile nu au putut fi dovedite, însă.

La umbra protecției politice de care a beneficiat regia, cheltuielile și datoriile au explodat. Iancu Guda a analizat situația companiei de transport în comun. „Datoriile pe termen scurt au ajuns la 1,1 miliarde de lei, adică are datorii cât toată cifra de afaceri. Dacă ne uităm la profitul pe 2020, care e de 1 și ceva la sută, ne trebuie 40 de ani ca să își plătească datoriile. Dacă îți trebuie mai mult de 10 ani înseamnă că ești falimentar. Datoriile neplătite la furnizori au ajuns la 182 de milioane de lei în 2020. Acum 5 ani erau 30 de milioane de lei. Au crescut de 6 ori datoriile.”

O altă cheltuială care trage regia în jos este cea legată de piesele de schimb și combustibil. Încă din timpul mandatului lui Sorin Oprescu și ulterior și în mandatul Gabrielei Firea, angajații STB s-au plâns că nu au piese de schimb pentru autobuze și troleibuze. Așa că au recurs la soluții extrem. Fie au adus piese de acasă, fie au luat de la unele dintre vehiculele defecte și au pus la cele care încă mai circulau. Iar sindicaliștii susțin că așa s-a ajuns ca până la 500 de autobuze și troleibuze să fie trase pe dreapta în depouri. Iar lucrurile nu s-au schimbat prea mult nici acum, spune Vasile Petrariu, care reclamă că 300 de autobuze sunt încă trase pe dreapta. Iancu Guda reclamă însă posibile nereguli la acest capitol, dar și la cel al achiziției de combustibil, după cum arată datele financiare ale STB pe 2020. „Mai e o problemă legată de amortizări. Când amortizările unei companii scad înseamnă că nu face investiții. Acum 5 ani avea amortizări de 83 de milioane, acum are de 20 de milioane. Asta înseamnă că s-au învechit autobuzele, tramvaiele și echipamentele și nu s-au pus altele la loc. Cea mai mare golăneală este la „alte cheltuieli de exploatare prestate de terți”, de la 28 de milioane de lei la 60 de milioane de lei. Să vedem ce piese de schimb se cumpără și la ce preț. La fel și combustibilul. Dacă ne uităm pe cheltuielile cu materii prime consumabile vedem că de la 108 milioane acum 5 ani au urcat la 207 milioane de lei. S-au dublat cheltuielile de combustibil la STB. S-a dublat numărul de autobuze sau numărul de kilometri parcurși? S-a dublat prețul combustibililor?”

Fie că s-a numit RATB sau STB, regia de transport din Capitală a schimbat foarte des conducerea. Numai în anul 2014 au fost patru directori generali. Iar din 2016 încoace au fost 6 directori ai companiei. Unii dintre ei, oameni de partid, alții care au mai avut funcții în administrația locală sau centrală, dar și unii care au venit din mediul privat. PP-DD, PNL, PSD și PMP sunt partidele care au impus oameni la șefia instituției. Cel mai lung mandat a fost cel al lui Adrian Sorin Mihail (PSD) care a fost numit la finalul anului 2016 și a părăsit funcția în 2018. Ulterior el a fost găsit incompatibil de Agenția Națională de Integritate.

Soarta STB rămâne, așadar, în mâinile consilierilor generali și a factorului politic. O companie care, fără ajutorul Primăriei Capitalei nu ar putea supraviețui. Veniturile proprii sunt mult prea mici pentru a susține salariile angajaților. În lipsa subvenției anuale, cea mai mare regie de transport public din România, cu peste 2.200 de vehicule în parcul auto și care deservește Capitala și zona metropolitană ar intra automat în faliment. Un lucru pe care îl știu și angajații, și sindicaliștii, dar și primarii generali.