Ce fac magazinele cu produsele returnate
Presate de regulile europene, magazinele din România, mai ales cele online, acceptă mult mai uşor returnarea produselor cumpărate. Chiar şi electronicele scumpe achiziţionate cu o reducere generoasă pot fi trimise înapoi în magazin. Însă această facilitate nu ajută nici magazinele... nici mediul înconjurător. Ca să ajungă din magazin la cumpărători produsele comandate online sunt transportate de maşinile firmelor de curierat. În cazul unui retur, acest drum generator de noxe este făcut de două ori. Iar produsele care au fost scoase din cutie nu prea mai pot fi vândute. Aşa că magazinele le trec la pierderi şi le transformă în deşeuri.
De Black Friday, singurele informaţii pe care le oferă magazinele din România sunt cele despre numărul şi valoarea comenzilor. Evită să dea detalii despre numărul produselor returnate. E de înţeles. În vinerea neagră a cumpărăturilor, comercianţii încearcă să îşi sporească veniturile şi să îşi îmbunătăţească imaginea. Iar returul produselor este costisitor. Atât pentru magazine cât şi pentru mediu.
În Statele Unite, cumpărătorii au returnat în perioada sărbătorilor de iarnă de anul trecut produse de 20 de miliarde de dolari, arată datele companiei de logistică Optoro citate de Mashable. Trimiterea produselor înapoi în magazin creşte emisiile de noxe într-o perioadă în care poluarea oricum este crescută de drumurile repetate pe care le fac atât consumatorii cât şi curierii. Deşi firmele de curierat încearcă să îşi diminueze cosumul de carburanţi, maşinile folosite au în majoritatea cazurilor motoare diesel.
Însă creşterea emisiilor de noxe reprezintă doar o latură a problemei.
În multe cazuri, produsele întoarse în magazine se transformă în deşeuri mai repede decât ar trebui. În România, odată cu acceptarea returului, comercianţii au început să vândă şi produse resigilate. Sunt cele primite înapoi de la clienţi. Ca să le poată revinde le aplică o reducere mai mică sau mai mare în funcţie de starea în care s-a întors produsul înapoi în magazin. Însă discountul nu este de ajuns pentru risipirea temerilor că, produsul returnat ar putea avea un defect. Şi, cu cât un produs este mai scump, cu atât va fi mai greu de vândut a doua oară după ce s-a întors în magazin.
Cine îşi permite un televizor de 2.000 de euro nu va accepta resigilat pentru un discount de doar câteva sute de euro.
În cele din urmă multe produse returnate ajung să fie casate. Comercianţii americani spun că mai reuşesc să recupereze cel mult 40% din valoarea iniţială a mărfurilor care se întorc în magazine. Şi tot în America retururile se transformă într-o cantitate atât e mare de deşeuri încât poate să 220.000 de maşini de gunoi.
În România cantităţile sunt mult mai reduse. Dar în vreme ce în Statele Unite volumul de ambalaje şi electronice casate este atât de mare încât depăşeşte capacitatea de reciclare a lor, în România chiar şi o cantitate mică de deşeuri este greu de reciclat. Ceea înseamnă că, dacă se păstrează proporţiile, problema este la fel de mare.
Acum, nici returnarea ca facilitate nu trebuie demonizată. Emisiile de noxe ar fi foarte mari şi dacă cei care îşi comandă produsele de pe internet s-ar sui în maşinile personale şi s-ar duce la cumparaturi din magazine fizice sau returneaza ei direct produsele.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
