Birocraţia, piedică pentru dezvoltarea telecom
Timp, mulţi bani şi efort pentru a extinde infrastructura de servicii de comunicaţii. La asta duce legislaţia stufoasă care se aplică în prezent, avertizează operatorii de telecomunicaţii. Iar acest lucru întârzie accesul la servicii de comunicaţii pentru o parte a populaţiei, mai ales pentru cea care trăieşte în mediul rural.
Birocraţia a îngreunat până acum proiectele companiilor de telecomunicaţii, după cum recunoaşte chiar ministrul Comunicaţiilor. „Fiecare primar îşi stabileşte un număr de documente pe care le doreşte când cineva face o solicitare de aviz de construcţie. Dacă mergem la Bucureşti o să găsim anumite documente solicitate, la Constanţa cer alte documente fix pentru aceeaşi problemă”, a declarat Delia Popescu.
În plus, este nevoie şi de o adaptare a costurilor de acces pentru ca operatorii să poată să îşi continue proiectele în teritoriu.
Valentin Popoviciu, vicepreşedinte RCS & RDS: „Avem o nouă lege a infrastructurii, Legea 159 din 2016, care este bazată pe o directivă europeană. Aici vrem să vedem un pas foarte important al ANCOM de reglementare şi aducere pe costuri a tarifelor de acces la infrastructură, în primul rând stâlpi, pentru că în rural principala modalitate de acces va fi aeriană. Şi atunci este foarte important ca acel preţ pe care îl plăteşti pentru accesul la stâlp să fie un preţ rezonabil şi bazat pe costurile pe care le au acei operatori ai reţelelor de stâlpi în zonele rurale.”
De câteva ori peste tariful plătit de operatori în Statele Unite, de exemplu.
Valentin Popoviciu, vicepreşedinte RCS & RDS: „În Statele Unite există o mare parte a reţelelor dezvoltate aerian, este undeva la 16 dolari pe stâlp pe an. Pe stâlp, nu pe cablu. În România, au ajuns operatori de electricitate să tarifeze la mai mult de un euro pe cablu pe stâlp, pe lună. Deci vorbim de o multiplicare a tarifului faţă de Statele Unite, în condiţiile în care vorbim de un alt nivel de trai şi de o altă disponibilitate a utilizatorului să plătească pentru serviciile de telecomunicaţii.”
Operatorii spun că au nevoie doar de predictibilitate pentru a continua investiţiile.
Robert Redeleanu, CEO UPC România: „M-am hotărât să aduc cutia asta, l-am rugat pe Paul, colegul meu, să aducă cutia asta care este... Care-s documentele necesare pentru autorizarea unei singure localităţi. E o singură localitate acolo din cele câteva sute pe care în fiecare an ne propunem să le construim.”
Liudmila Climoc, CEO Orange România: „Oricare ar fi tipul tehnologiei - mobilă, fixă sau o combinaţie, problema rămâne acceaşi, a mai fost menţionat, pentru a primimi o autorizaţie pentru un sit, chiar pentru urban, ne ia între 9 şi 12 luni doar pentru a aduce documentele pentru a construi sit-ul.”
Miroslav Majoros, CEO Telekom România: „Acoperim aproximativ 800 de localităţi cu Ro-Net. Pentru aceste 800 de localităţi, mai puţin de 800, aproximativ 780, avem nevoie de aproape 9.000 de avize de tot felul.”
Iar din această cauză România ar putea să nu-şi atingă obiectivele din Agenda Digitală 2020.
Ravinder Takkar, CEO Vodafone România: „Suntem îngrijoraţi în ceea ce priveşte Agenda Digitală a ţării. România are o Agendă Digitală pentru 2020 şi suntem cu mult în urmă în atingerea obiectivelor.”
Simplificarea legislaţiei înseamnă un plus şi pentru economia locală.
Valentin Popoviciu, vicepreşedinte RCS & RDS: „Trebuie făcută mult mai simplă şi mult mai rapidă pentru operatorii telecom, pentru că până la urmă vorbim de o utilitate publică. Este foarte important să ţinem pasul şi să fim înaintea pieţei, să fim înaintea altor ţări, pentru că doar aşa putem să creăm o diferenţiere de ţară care să ne ajute în economia digitală mai departe. Am ajuns în punctul în care acest efort nu mai este... nu este numai efortul nostru, al operatorilor, ci trebuie să vedem şi un efort mai important din partea autorităţilor.”
Legea prin care sunt aduse modificări în domeniul rețelelor de comunicații digitale a fost promulgată anul acesta.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
