După ce multinaţionalele au fost singurele abonate la ajutoare de stat de sute de milioane de euro, acum a venit rândul companiilor mici. Guvernul lucrează la o schemă de ajutoare de stat ţintită pe întreprinderile mijlocii. Vor primi bani pentru investiţii şi pentru a crea noi locuri de muncă.
Practic se coboară ştacheta pentru investiţia minimă la un nivel decent ca să se poată încadra şi antreprenorii români. Aceştia au acuzat tot timpul autorităţile că nivelul e prea sus, peste puterile lor financiare şi atunci doar grupurile străine pot lua ajutoare. Istoria arată însă că să primeşti bani de la buget nu e tocmai motivant. Un sfert din companiile care au luat ajutoare de stat până acum au fost anul trecut pe pierdere, iar din locurile de muncă pe care au promis să le înfiinţeze nu au făcut nici 70%.
„Pregătim o schemă de ajutor de stat, care va intra în vigoare începând de anul viitor și cu o alocare bugetară de circa 900 de milioane de lei pâna în 2020, care va viza și investițiile de dimensiuni medii, între 1 și 5 milioane de euro, și care sperăm noi să atragă din ce în ce mai mult și companii românești care să se poată dezvolta”, a spus Dacian Cioloș, premierul României.
Între 2007 și 2015, statul a pompat 730 de milioane de euro în companiile de mari dimensiuni, de regulă străine. Oamenii de afaceri de la noi se simt defavorizați mai ales că o cincime din ajutoarele date până acum au mers către două multinaționale.
Cristian Pârvan, secretar general, Asociaţia Oamenilor de Afaceri: „Dacă ai dezvoltat numai supermarketuri, hipermarketuri şi ai creat numai locuri de muncă la vânzători sau personal comercial, dacă ai dezvoltat numai call-center-uri sub formă de IT şi business service centers cu salarii de ăia care dau telefoane tot timpul sau primesc telefoane... ce venituri au?”
Companiile care au luat ajutoare de stat până anul trecut s-au angajat să creeze 27.300 de locuri de muncă, ceea ce înseamnă că fiecare slujbă trebuia să fie subvenţionată de stat cu 26.600 de euro.
Practic pentru un angajat cu salariul minim, compania nu trebuie să plătească nici salariu nici taxe timp de 8 ani de zile. Însă cum până la finele lui 2014, nici 70% din slujbele promise nu au fost înfiinţate, subvenţia reală pentru fiecare loc de muncă urcă la 42 de mii de euro, arată Confederația Națională a Patronatului Român.
Asta în condiţiile în care costul unei slujbe subvenţionate în cadrul programelor ţintite la IMM-uri au fost mult mai mici. De cinci ori mai mici în programul Start şi de 17 ori mai mici în SRL-D.
Mai grav e că poate ajutoarele de stat acordate marilor companii nu par să se întoarcă în economie. Din anul în care au primit banii şi până la finele lui 2014, profiturile lor cumulate nu însemnau decât 2%. Iar povestea are şanse să se repete şi-n cazul firmelor mai mici tocmai fiindcă banii câştigaţi uşor sunt cheltuiţi uşor.