În timp ce pentru lotul 2 al autostrăzii au existat 10 oferte, la primul lot o singură firmă s-a încumetat să facă o propunere financiară.
Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a respins singura ofertă primită pentru proiectarea și construirea primului lot din autostrada Comarnic Brașov, cu o lungime de patru kilometri.
Potrivit anunțului oficial, anularea a avut loc din cauza faptului că CNADNR a primit doar oferte inacceptabile sau neconforme. Anunțul oficial privind anularea a fost făcut la jumătatea lunii decembrie 2015, potrivit sitului CNADNR. Reamintim că singura ofertă a fost depusă de către firma Spedition UMB, deținută de Dorinel Umbrărescu. Valoarea ofertei acestuia a fost de 152 milioane lei, sub valoarea estimată, cuprinsă între 166 milioane lei și 200 milioane lei.
Compania a primit 10 oferte pentru lotul 2 din autostradă, numărul total de loturi oână la Brașov fiind de cinci, restul însă nescoase la licitație. Explicația diferenței mari dintre numărul de firme ce au depus oferte pentru loturile 1 și, respectiv, 2, provine din faptul că primul lot este mult mai dificil și scump de realizat, relieful fiind mai dificil, potrivit unor ingineri consultanți de drumuri. Ca urmare este de așteptat ca CNADNR să reia licitația pentru primul lot la valori însă mai mari. Digi24 a solicitat săptămâna trecută CNADNR să spună din ce motive a respins oferta, dacă licitația va fi reluată și în ce condiții, însă compania de stat nu a oferit un răspuns.
Pe sectorul Comarnic-Brașov, CNADNR mai are organizate în prezent licitații pentru centurile Comarnic (2 kilometri, deschiderea ofertelor fiind planificată pentru 28 ianuarie) și Bușteni Sud (1 kilometri, deschiderea ofertelor fiind planificată pentru 27 ianuarie).
Construirea autostrăzii București Ploiești a fost anulată de mai multe ori. Prima dată, în 2004, guvernul Tăriceanu a anulat mai multe scrisori de înțelegere semnate de guvernul Năstase pentu construirea întregii autostrăzi București-Brașov, la profil de una sau două benzi pe sens. Argumentul invocat a fost lipsa de transparență la selecția firmelor constructoare.
Ulterior au mai existat două tentative eșuate de concesiune a autostrăzii, la ambele proceduri participând firmele Vinci Franța, Aktor Grecia și Strabag Austria.