Economia României va înregistra o contracţie de 5,2% în acest an, mai puţin severă decât se estima iniţial, graţie investiţiilor şi lucrărilor de construcţii, potrivit previziunilor economice de toamnă publicate joi de Comisia Europeană, informează Agerpres.
„Investiţiile au surprins cu o contribuţie pozitivă la creştere în condiţiile în care activitatea de construcţii a fost, în mare parte, neafectată de măsurile de izolare”, susţine Executivul comunitar.
Pentru 2021 şi 2022, CE estimează că economia României îşi va reveni, gradual, urmând să înregistreze un avans de 3,3% anul viitor, respectiv 3,8% în 2022. Cu toate acestea, incertitudinea rămâne foarte ridicată, având în vedere recentele evoluţii ale pandemiei, iar creşterea reală nu va reveni la nivelul de dinaintea crizei până la finele lui 2022.
Estimările publicate joi sunt mai optimiste decât prognozele anterioare, din primăvară, ale Executivului european. Atunci CE prognoza că economia României va înregistra în acest an o contracţie de 6%.
„Incertitudinea prelungită în legătură cu direcţia viitoare a politicilor publice în România ar putea reduce încrederea şi limita fluxurile de creditare, ceea ce ar afecta în mod negativ investiţiile şi creşterea. Pe de altă parte, fondurile alocate României în cadrul Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă sunt aşteptate să ofere un sprijin suplimentar investiţiilor”, subliniază Comisia Europeană.
De asemenea, deficitul bugetar al României este aşteptat să crească semnificativ, în contextul în care efortul fiscal necesar pentru combaterea crizei se adaugă derapajelor fiscale din trecut. Potrivit celor mai recente estimări, deficitul guvernamental al României este preconizat să crească până la 10,3% din PIB în 2020, de la un nivel revizuit la 4,4% din PIB în 2019. Comparativ, în primăvară Executivul comunitar estima că România va încheia anul 2020 cu un deficit guvernamental de 9,2% din PIB.
„Trendul expansionist pre-existent, determinat în mare parte de majorarea pensiilor, ar urma să fie agravat de impactul crizei COVID-19. Veniturile din taxe vor fi afectate negativ de recesiune”, apreciază Comisia Europeană.
În plus, în pofida aşteptatei reveniri a economiei şi a expirării schemelor de suport introduse în contextul pandemiei, Executivul comunitar prognozează că deficitul guvernamental al României va continua să crească în următorii ani, ajungând la 11,3% din PIB în 2021 şi 12,5% din PIB în 2022. „Acest lucru este cauzat de efectele pe întregul an ale majorării pensiilor cu 40% începând din luna septembrie 2020 şi unei recalculări a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021”, subliniază Comisia.
În consecinţă, datoria României raportată la PIB este prognozată să crească de la 35,3% în 2019 până la 63,6% în 2022.
Executivul comunitar subliniază că un risc pozitiv la adresa proiecţiilor este acela că majorarea pensiilor şi alocaţiilor ar putea să fie mai moderate. În amendamentele la buget din luna august, Guvernul de la Bucureşti a propus o majorare a pensiilor cu 14% în loc de una de 40% precum şi creşterea graduală a alocaţiilor. Chiar dacă Parlamentul a respins propunerile Guvernului, prognozele Comisiei pleacă de la ipoteza că nu va avea loc o modificare a politicilor.
Previziunile Comisiei Europene vin la o lună după ce Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a îmbunătăţit, de asemenea, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2020 şi 2021. Dacă în luna aprilie, FMI estima că România va înregistra în 2020 o contracţie de 5%, conform noilor previziuni din luna octombrie, instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca economia românească să înregistreze o contracţie de 4,8% în 2020, urmând să îşi revină în 2021, când va înregistra un avans de 4,6%, peste cifra de 3,9% avansată în primăvară.
