Ar urma să fie monitorizate şi contractele cu bani din bugetele naţionale şi locale. Pentru oficialii de la Bruxelles este uneori de ajuns să vadă cum îşi cheltuieşte o ţară propriii bani pentru a înţelege cum foloseşte şi fondurile UE.
Iar România a avut dintotdeauna o problemă cu achiziţiile publice, care s-au ridicat la 17,5 miliarde de euro. Contracte în valoare de aproape 850 de milioane de euro au fost anulate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor din cauza neregulilor descoperite.
România promite să rezolve aceste probleme. De fapt, noul guvern promite mai multă transparenţă. Iar Comisia Europeană este dispusă să dea o mână de ajutor dacă i se va cere. În vreme ce la Bruxelles va exista o listă a neregulilor, recomandarea pentru ţările membre este să înfiinţeze o bază de date în care să fie introduse toate contractele semnate de instituţiile publice.
Desigur, la nevoie, pe lângă autorităţile naţionale, ar putea să arunce un ochi peste acele contracte şi funcţionarii europeni dacă apar suspiciuni de fraudă. Strângerea tuturor contractelor la un loc ar descuraja infracţiunile cu bani publici şi fonduri europene.
Până acum, la contractele cu dedicaţie s-a mers pe speranţa că poate nu o să-şi dea nimeni seama. Se mai trezea uneori Curtea de conturi. Ca să nu bată la ochi, câştigătorii erau desemnaţi pe baza celui mai mic preţ. Însă România şi-a asumat în faţa Uniunii Europene ca de acum încolo să fie acordate contracte pe baza raportului calitate-preţ. Dar pentru oficialii de la Bruxelles, promisiunile nu sunt de ajuns. Vor dori să vadă rezultate.