Comisia Europeană a gestionat criza financiară în mod slab și inconsistent, consideră Curtea Europeană de Conturi

FOTO: Getty Images

Auditorii au analizat modul în care Comisia a gestionat asistența financiară acordată pentru cinci state membre: Ungaria, Letonia, România, Irlanda și Portugalia. Potrivit constatărilor, programele de asistență și-au îndeplinit obiectivele, în pofida lipsei de experiență a Comisiei, deoarece țările care au beneficiat de aceste programe au redus deficitele și au adoptat reforme structurale. Cu toate acestea, raportul identifică totodată patru puncte problematice principale legate de modul în care Comisia a gestionat criza: abordările diferite utilizate, controlul limitat al calității, monitorizarea deficitară și neajunsuri legate de documentație.

„Curtea a identificat mai multe exemple de țări care nu au fost tratate în același mod, deși se aflau într-o situație comparabilă. În cazul anumitor programe, condițiile pentru acordarea asistenței au fost mai puțin stricte, respectarea lor devenind astfel un exercițiu mai ușor. Reformele structurale solicitate nu au fost întotdeauna proporționale cu problemele întâmpinate sau au urmat traiectorii complet diferite. Țintele de deficit ale unor țări au devenit mai permisive decât ceea ce părea sa fie justificat de situația economică”, se arată în raportul Curții Europene de Conturi.

În consecință, Curtea Europeană de Conturi recomandă Comisiei să stabilească, la nivelul instituției, un cadru care să permită mobilizarea rapidă a personalului și a expertizei sale în cazul în care se conturează un program de asistență financiară, să controleze într-un mod mai sistematic calitatea procesului său de elaborare a previziunilor, să amelioreze modul de ținere a evidențelor și să acorde atenția cuvenită acestui aspect în contextul controlului de calitate, să includă în memorandumurile de înțelegere variabile pe care să le poată colecta în intervale de timp scurte, să facă o distincție între diferitele condiții în funcție de importanța lor și să vizeze reformele cu adevărat esențiale, să asigure o mai mare transparență a procesului de administrare a datoriei, să analizeze în mod mai aprofundat aspectele-cheie ale ajustării în diferitele țări după închiderea programelor.

La rândul său, Executivul comunitar consideră că abordarea sa a fost una corectă. „Credem că conținutul programelor nu ar trebui standardizat. Flexibilitatea este de dorit având în vedere diversitatea condițiilor economice, politice și administrative existente în diferite țări”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Annika Breidthardt.

Criza financiară a lovit UE în 2008 începând cu țările care nu erau membre ale zonei euro precum Ungaria, România și Letonia, care au primit ajutor de la facilitatea balanței de plăți a Comisiei Europene, majorată ulterior la 50 de miliarde de euro. Pentru Irlanda și Portugalia, țări din zona euro, Comisia a alocat 60 de miliarde de euro prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate Financiară. De asemenea, guvernele din zona euro au oferit un sprijin suplimentar de 440 miliarde de euro sub forma Fondului European de Stabilitate Financiară.