Dolarul american a fost pe val anul acesta. Pentru turiștii americani care vizitează Europa, un dolar puternic este o veste bună, dar lucrurile nu sunt atât de roz pentru restul lumii, după cum o demonstrează situația de criză din Sri Lanka și din alte țări care sunt la un pas să intre în recesiune sau faliment, scrie CNN.
Valoarea dolarului american a crescut cu peste 10% în 2022 față de celălalte monede de top până aproape de cel mai mare nivel din ultimele două decenii. Îngrijorați de o eventuală recesiune globală, investitorii s-au grăbit să își schimbe banii în dolari, o monedă considerată sigură în vremuri tulburi.
Moneda americană este încă și mai atractivă datorită campaniei agresive a Rezervei Federale de a ridica ratele dobânzii pentru a combate inflația foarte mare. Investițiile americane sunt foarte profitabile acum pentru că oferă o rentabilitate mai mare.
Turiștii americani se bucură că o noapte la Roma care costa odată 100 de dolari, acum face în jur de 80 de dolari, dar situația este mult mai complicată pentru companiile multinaționale și guvernele străine.
Aproape jumătate din comerțul internațional se face în dolari, iar guvernele care trebuie să își plătească datoriile în moneda americană ar putea întâmpina probleme, în special dacă și-au epuizat rezervele.
Rupia pakistaneză s-a prăbușit în iulie la valoarea cea mai slabă față de dolar din istoria recentă, ceea ce a împins țara înspre faliment. În plus față de prețuri uriașe la alimente, Egiptul se confruntă acum și cu rezerve epuizate de dolari și un exod al investitorilor străini.
Toate cele trei țări au fost nevoite să apeleze la Fondul Monetar Internațional pentru ajutor.
Când dolarul zâmbește, lumea se încruntă
Valoarea dolarului american tinde să crească atunci când economia americană este foarte puternică sau, oarecum surprinzător, atunci când este slab și lumea se confruntă cu o recesiune.
Oricare ar fi situația, investitorii consideră moneda a fi o oportunitate de creștere economică sau un refugiu sigur din calea furtunii provocate de criză. Fenomenul este de multe ori numit „zâmbetul dolarului” pentru că are loc în ambele situații extreme.
Restul lumii rămâne, însă, fără prea multe motive să zâmbească. Manik Narain, analist la UBS, a identificat trei motive pentru care un dolar mai puternic ar putea face rău economiilor mai slabe din întreaga lume.
Mărește efortul fiscal
Nu toate țările au capacitatea de a se împrumuta în moneda lor locală pentru că investitorii străini nu au încredere în instituțiile lor sau au piețe financiare mai puțin dezvoltate.
Asta înseamnă că unele țări nu au de ales și trebuie să emită datorii denominate în dolari. Dar dacă valoarea dolarului crește, va fi cu atât mai scump să își plătească obligațiile ceea ce va stoarce rezervele guvernului.
De asemenea, un dolar puternic face ca importurile de alimente, medicamente și combustibil să fie mult mai costisitoare.
Încurajează exodul de capital
Atunci când moneda țării slăbește în mod dramatic, persoanele bogate, companiile și investitorii străini încep să își retragă banii în speranța că vor putea să îi depoziteze într-un loc mai sigur. Acest proces îngroapă moneda locală și mai adânc și exacerbează problemele fiscale.
„Dacă ești în Sri Lanka și vezi că guvernul se află sub presiune, vrei să îți scoți banii de acolo”, a spus Narain.
Cântărește greu asupra creșterii economice
Dacă firmele nu își permit să cumpere produsele de import de care au nevoie ca să își continue activitatea, nu vor avea un inventar destul de mare. Asta înseamnă că nu vor putea să vândă la fel de mult, chiar și când cererea rămâne ridicată, iar asta este în detrimentul producției.
Când economia americană continuă să crească, o parte din impactul financiar poate fi ameliorat. Multe din piețele emergente își exportă produsele către cea mai mare economie a lumii.
Sri Lanka - un caz izolat sau prima piesă de domino care s-a prăbușit
Investitorii se întreabă acum dacă nu cumva Sri Lanka este doar prima piesă de domino care a căzut. Există riscul ca tulburențele care au apărut în piețele emergente să se răspândeasă în întreg ecosistemul financiar.
Țările cele mai vulnerabile în fața crizei economice sunt Tunisia, al cărei buget nu mai poate acoperi costurile, Ghana și Kenya, care au datorii foarte mari, El Salvador, dar și Argentina care încă este afectată de criza valutară din 2018.
FMI a estimat că 60% dintre țările cu venituri mici au probleme cu datoriile sau sunt în pericol de a întâmpina probleme, în comparație cu doar o cincime acum 10 ani.
Prețul petrolului și al metalelor de bază rămâne unul ridicat ceea ce ar putea să ajute economiile emergente care sunt și mari exportatori, inclusiv multe țări din America Latină, să se mențină pe linia de plutire având o sursă sigură de a încasa dolari.
Dar, chiar și așa, soarta lumii se află, în mare parte, pe umerii celor două mari economii, SUA și China. Dacă aceste două motoare ale creșterii economice încep să meargă în gol, piețele emergente ar putea să se confrunte cu un exod iremediabil al investitorilor.
„Va fi [un moment] critic dacă SUA vor intra în recesiune”, a spus economistul șef al Institutului Finanțelor Internaționale. „Îi face pe toți mai puțin dispuși să își asume riscuri”.