Mai puţin de 300 de milioane de euro din cei aproape 1,5 miliarde de euro a cheltuit Compania de Drumuri în primele şase luni.
„Există multe proiecte care au îngheţat fie prin contestaţii, fie prin neasigurarea resurselor financiare”, afirmă Laurenţiu Plosceanu, președintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).
Lucrările la Autostrada Comarnic-Braşov ar fi trebuit să înceapă în aprilie. Constructorii nu au obţinut însă finanţarea pentru proiect, aşa că începerea lucrărilor a fost amânată de trei ori până acum.
Aproape de Capitală dăm peste alte două proiecte blocate. Este vorba despre inelul de sud al Capitalei şi primii șase kilometri ai autostrăzii spre Ploieşti - între şoseaua Petricani şi centura Capitalei.
Sunt doar două exemple ale unor proiecte care încă aşteaptă finanţare. Banii cheltuiţi de Compania de Drumuri în prima jumătate anului au mers fie pentru continuarea unor lucrări începute anii trecuţi, fie pentru plata unor datorii.
În aceste condiţii, nu e de mirare că firmele de construcţii abia mai rezistă. De-a lungul anilor, numărul lor s-a tot redus, la fel şi cel al angajaţilor.
„În anii de vârf, în jur de 60.000 de firme de construcţii, cu 470.000 de angajaţi. În 2014 cred că mai sunt sub 25.000 de firme, iar numărul de angajaţi cam pe la 250.000”, spune Adriana Iftime, director executiv Patronatul Societăţilor de Construcţii.
Numărul salariaţilor va continua să scadă, spun constructorii.
„Mă aştept la o reducere uşoară a numărului de angajaţi în următorul interval Acum avem 1.700”, spune Florea Diaconu, drumar.
Forţate de situaţie, unele firme s-au orientat către alte domenii. Piero Francisci, un italian ajuns în România din 1992, investeşte acum în agricultură, banii câştigaţi din construcţii.
„Eu am început să investesc în 2008, încă investesc în agricultură şi tot ce am investit în agricultură vine din construcţii. Agricultura, deocamdată, nu a restituit absolut nimic, pentru că tot ce se povesteşte în agricultură e o glumă proastă”, consideră Piero Francisci, fermier.
Anul trecut, construcţiile au avut o contribuţie în economia ţării de aproape 8%, în condiţiile în care, în 2008, la începerea crizei, aveau o pondere în PIB de 11 procente.