Clădirile fostelor CAP-uri au rămas în paragină
La Mărgineni, în județul Bacău, pe vremuri erau şapte grajduri din care nu a mai rămas nimic după ce au fost privatizate, spun localnicii.
Doar pereţii şubrezi au mai rămas din CAP-ul comunei Mărgineni. Înainte de Revoluţie, aproape toţi localnicii lucrau aici.
„Era bine pentru că lumea avea de muncă şi de acolo trăiau. Acum sunt mulţi care nu au ce face şi pleacă, săracii, se duc în toate părţile”, spune o doamnă din localitate.
Pe atunci, în tot judeţul existau 80 de CAP-uri. Acum, doar unul mai funcţionează.
„A fost şi o perioadă în care lumea a vorbit despre agricultură, dar n-a făcut!”, explică Mihai Banu, directorul Direcţiei Agricole Bacău.
„Inginerii din cadrul CAP ului s-au împărţit fiecare şi-au luat câte un grajd. Tractoriştii şi-au luat tractoarele, şoferii, basculantele, normal că nu s-a ales nimic”, povestește Marcelin Şolot, primarul comunei Mărgineni.
În Iaşi, funcţionau cândva 108 Cooperative Agricole de Producţie. Cel din comuna Tomeşti, de exemplu, era a doua mare fermă de porci din Europa.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Nu se știa numărul porcilor. Plus abatorul care exista tot în Tomești. A intrat în circuitul imobiliar, la ora actuală stau în paragină acele hale”, explică Ştefan Timofte, primarul comunei Tomeşti.
În 24 de ani, și pereţii au fost furaţi, cărămidă cu cărămidă.
„Am asistat neputincioși la distrugerea patrimoniului și, în aceste condiții, în zonele respective nu exista nicio magazie sau depozit pentru îngrășământ sau pentru cereale”, spune Neculai Olaru, director al Direcţiei Agricole Iaşi.
Exemple de succes
Cele câteva CAP-uri care au supravieţuit ultimelor două decenii funcţionează acum ca asociaţii şi aduc profituri proprietarilor lor. Florin Oprea a preluat o parte din fostul CAP din localitatea buzoiană Săgeata. Are hambarele pline.
Într-una dintre clădirile fostului CAP se depozitează grâul, în condiţii optime, zic ei, pentru că are o aerare foarte bună pentru grâu.
În timp, din profituri a modernizat clădirile, iar acum asociaţia cultivă 1.800 de hectare.
„Suntem ambiţioşi şi vrem să creştem şi mai mult. Şi aici, însă, clădirile care nu au fost preluate de asociaţie sunt în paragină”, conchide Florin Oprea.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
