Circa 100 de milioane de euro, cheltuiţi pentru gazoducte şi centrale nerealizate

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

În urmă cu aproape trei ani fostul premier Victor Ponta îşi pregătea campania electorală cu o finanţare de peste 25 de milioane de euro pentru gazoductul Iaşi-Ungheni.

Deşi conducta de 42 de kilometri a fost construită, România nu exportă gaz pe sub Prut, iar şeful Transgaz se încurcă în explicaţii.

Directorul Transgaz: Orice leu pe care îl bag într-o investiţie se reflectă direct asupra tarifului. Dacă nu curge gaz prin acea conducă pe care o construiesc, vom aduce un prejudiciu foarte mare consumatorului român.

Reporter: Conducta Iaşi-Ungheni, acolo unde statul român şi Transgaz au investit nişte milioane de euro şi prin care nu curge gaz. Putem trage concluzia că suntem noi toţi prejudiciaţi?

Director Transgaz: Înţeleg foarte bine întrebarea fiindcă o primesc destul de des, dar dacă nu începem undeva niciodată nu o să ajungem undeva.

România a pierdut în acelaşi fel aproape 40 de milioane de euro care s-au dus pe vizite oficiale şi studii cu un alt gazoduct: Nabucco. Autorităţile nu mai urmăresc firul acestor cheltuieli şi nici tragerea la răspundere a celor care au irosit banii.

Fostul ministru al Energiei nu știe cât a cheltuit România cu acest proiect.

„Ei, de unde să ştiu eu? Credeţi că m-am dus eu să văd toate cheltuielile?”, a spus Constantin Niță.

Exemplele nu se opresc aici, din păcate: reactoarele 3 şi 4 aşteaptă de peste 25 de ani finanţare. Singura realizare din ultimul sfert de secol este că mai multe guverne au plătit milioane de euro pe hârtii şi promisiuni. Investitorii chinezi prezentaţi ca salvatorii acestor proiecte în 2013 încă negociază.

„S-au mai cheltuit vreo 32 de milioane de euro pe grupul 3 şi 4 de la Cernavodă tot pe compania de proiect şi pe consultanţă, deci de ce să nu se cheltuiască vreo 5 milioane şi pe Tarniţa?”, a spus administratorul Hidroelectrica, Remus Borza.

Din 1994 statul a făcut patru studii de fezabilitate pentru hidrocentrala Tarniţa, de lângă Cluj. Acum funcţionează inutil o companie de proiect cu 19 angajaţi care primesc 7.500 de lei salariu mediu. Adică alţi bani cheltuiţi inutil pentru proiecte pierdute sau amânate de stat.

Din luna august a anului trecut autorităţile nu au mai vorbit nimic de proiectul de peste un miliard de euro al hidrocentralei Tarniţa.