Cine câştigă de pe urma reducerii TVA la 19%

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Surse: PNL ar putea relua vineri discuțiile cu PSD și UDMR. Ciprian Ciucu nu va mai merge la negocieri

Doar cei care cheltuiesc mai puţin de un sfert din ce câştigă pe mâncare vor rămâne cu mai mulţi bani în buzunar după reducerea TVA. În puţine cazuri se întâmplă însă aşa ceva.

Paradoxal, cei care trăiesc din agricultură dau cei mai mulţi bani pe alimente, în medie 52% din venituri. Urmează familiile în care unul sau chiar ambii soţi sunt şomeri. Pentru pensionari, coşul de alimente lunar înseamnă 42% din pensie, iar pentru salariaţi, aprovizionarea cu mâncare le ia peste o treime din venit.

Pentru demonstraţie, luăm exemplul unei familii în care soţul câștigă 2.000 de lei, iar soția 500 de lei. Aproape jumătate din veniturile lor se duc pe alimente, conform statisticilor oficiale. Pentru aceştia, scăderea TVA la mâncare este mai importantă decât reducerea cotei generale.

Dacă însă soţia din exemplul de mai sus îşi găseşte un serviciu care să îi asigure un venit mai mare, proporţia cheltuielilor scade la 20 de procente, cu condiţia să nu umple coşurile mai mult decât înainte. În acest caz, ar avea mai mult de câştigat din reducerea TVA la 19%, programată pentru 1 ianuarie 2016.

„Scăderea TVA oferă posibilitatea celor cu venituri mici de a achiziţiona şi bunuri şi servicii care nu intră în categoria de primă necesitate, poate acumulează bani pentru a cumpăra bunuri de folosinţă îndelungată, poate unii sunt mai raţionali sau ţin bani în bancă sau în sertar, pentru pensie”, spune Dan Swartz, consultant fiscal.

Scăderea TVA nu înseamnă mare lucru însă, dacă magazinele nu reduc proporţional preţurile.

„Fiecare retailer îşi face calculul şi vede ce spaţiu are în funcţie de cererea de reducere a preţului şi, într-un scenariu în care scade TVA, e greu de crezut că transmisia va fi de 100%”, afirmă Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

În prezent, cota generală de TVA plasează România în primele cinci ţări din Europa, în funcţie de mărimea taxei.

TVA în Uniunea Europeană, potrivit CE:

1. Ungaria 27%

2. Danemarca 25%

3. Croaţia 25%

4. Finlanda 24%

5. România 24%