Ce impact financiar va avea un „hard Brexit” asupra UE

Ţările Uniunii Europene vor suferi pe termen lung pagube echivalente cu aproximativ 1,5% din PIB-ul anual dacă Marea Britanie va ieşi din blocul comunitar în luna martie 2019 fără un acord comercial, se arată într-un studiu al Fondului Monetar Internaţional publicat joi, transmite Agerpres, care citează Reuters.

Conform calculelor Reuters, pagubele reprezintă echivalentul a aproximativ 250 de miliarde de dolari.

Raportul vine într-un moment în care mediile de afaceri mizează din ce în ce mai mult pe un eşec al negocierilor între Regatul Unit şi Uniunea Europeană, ceea ce ar însemna un „divorţ" fără concesii (hard Brexit) şi punerea sub semnul întrebării a oricărei perioade de tranziţie.

De asemenea, UE ar putea pierde 0,7% din forţa sa de muncă, sau peste un milion de locuri de muncă, se arată în raportul FMI.

„Soliditatea integrării zonei euro-Marii Britanii implică faptul că nu vor exista câştigători al Brexitului", avertizează FMI.

Instituţia financiară apreciază că Irlanda va fi cea mai afectată, din cauza legăturilor sale comerciale strânse cu Regatul Unit, urmată de Olanda, Belgia şi Luxemburg. De asemenea, Germania va suferi din cauza lanţului de aprovizionare în domeniul industrial.

FMI arată că în actualul studiu se constată un impact negativ mai accentuat asupra UE în urma Brexitului faţă de rapoartele precedente, deoarece sunt incluse influenţele asupra întreruperii lanţurilor de aprovizionare, efectele taxelor vamale precum şi reducerea activităţii în domeniul serviciilor financiare.

FMI cere UE să continue să permită „contrapărţilor centrale" (CCP) cu sediul în Londra să efectueze tranzacţii în euro - o măsură criticată până acum de Banca Centrală Europeană (BCE). (Contrapartea centrală este o persoană juridică care se interpune între contrapărţile la contractele tranzacţionate pe una sau mai multe pieţe financiare, devenind astfel cumpărător pentru fiecare vânzător şi vânzător pentru fiecare cumpărător şi este responsabilă pentru funcţionarea unui sistem de compensare, conform ASF)

„O potenţială relocare forţată a «contrapărţilor centrale» de importanţă sistemică globală către UE ar trebui privită cu mare ezitare", apreciază FMI.

Pagubele economice în urma Brexitului ar fi minime dacă Marea Britanie va adopta un „soft Brexit" după modelul norvegian, şi va face parte din Spaţiul Economic European (SEE), o propunere respinsă de premierul Theresa May deoarece ţara ar trebui să respecte o mare parte din reglementările UE, apreciază FMI.

Un acord comercial pentru bunurile prelucrate - care este mai aproape de ceea ce îşi doreşte May - ar reduce pierderile pe termen lung ale UE la 0,8% din PIB, echivalentul a aproximativ 130 de miliarde de dolari.

În studiul FMI nu este estimat costul Brexitului pentru Regatul Unit, dar într-un update la raportul său bi-anual „World Economic Outlook", publicat săptămâna aceasta, FMI a revizuit în scădere previziunile pentru Marea Britanie (avans al PIB-ului de 1,4% în 2018, faţă de 1,6% estimat anterior). Ar fi cel mai redus ritm de creştere din 2012.

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a estimat luna trecută că Europa şi Irlanda trebuie să fie pregătite pentru a găzdui un aflux de societăţi financiare după Brexit.

Prognozând o mutare în masă spre continent şi Irlanda atunci când Marea Britanie va ieşi din Uniunea Europeană, Christine Lagarde a subliniat că UE trebuie să îşi întărească capacităţile de reglementare şi supervizare pentru a face faţă afluxului de firme provenite din sectorul financiar londonez.

„Pe termen scurt, este vital să ne asigurăm că sunt pregătite capacităţile de reglementare şi supervizare pentru afluxul de firme financiare care se vor muta în Europa continentală şi Irlanda ca urmare a Brexitului", a spus Christine Lagarde la o conferinţă cu tema "euro la aniversarea a 20 de ani", găzduită în comun de FMI şi Banca Centrală a Irlandei.

Firmele din sectorul financiar au abandonat deja orice speranţă cu privire la paşaportul european, care permite companiilor să îşi ofere serviciile pentru întregul continent european de la un centru situat în Marea Britanie. Acest paşaport este condamnat să dispară odată cu ieşirea din piaţa unică promisă de guvernul conservator condus de Theresa May.

Mai multe bănci emblematice din City-ul londonez au avertizat că ar putea fi obligate să mute anumite activităţi şi locurile de muncă asociate. Banca Angliei a estimat la rândul său că aproximativ 10.000 de locuri de muncă în domeniul serviciilor financiare ar putea fi mutate în prima zi a Brexitului.