Când va fi gata A10, autostrada de legătură între Sibiu-Nădlac de Brașov-Borș

La puțin timp după ce Digi24.ro a informat că CNADNR – Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România are lucrări cifrate la 400 milioane lei la autostrăzi pentru care nu există autorizații de construire (AC), Cătălin Drulă, consilier pe probleme de infrastructură de transport al premierului Dacian Cioloș a oferit informații asupra situației. Nu printr-un comunicat de presă al CNADNR sau al Ministerului Transporturilor, cum ar fi normal, ci într-o postare apărută pe situl contributors.ro.

Absența AC este o situație care se va soluționa la finele lunii mai, potrivit consilierului menționat. Cel puțin în cazul AC pentru loturile 3 și 4 din autostrada A10 Sebeș – Turda care conectează A1 (Sibiu-Nădlac) de A3 (Brașov -Borș).

Digi24.ro a arătat zilele trecute că există nu mai puțin de 11 contracte, cu o valoare totală de 400 de milioane de lei, valori fără TVA, fără AC. Pe lângă Timișoara Lugoj, mai este cazul loturilor 2,3 și 4 din Lugoj-Deva, toate cele patru loturi din autostrada Sebeș Turda, reabilitarea podului de peste Dunăre de la Giurgiu sau a DN 14 Sibiu-Mediaș-Sighișoara.

Revenind, consilierul premierului spune că ”s-a creionat și un calendar care trebuia să rezulte în deblocarea contractelor Sebeș-Turda lot 3 și 4 pînă la sfîrșitul lunii mai. Asta ar însemna că contractele ar putea fi aproape finalizate la sfîrșitul anului (probabil date în circulație înprimăvara viitoare)”.

O situație oficială prezentată la finele anului trecut arăta că cele două loturi care în mod normal trebuiau terminate în luna martie 2016, ar fi defintivate în proporție de aproximativ 40%. Mai gravă este situația loturilor 1 și 2 care la finele anului trecut se aflau într-o fază de 7-11% chiar dacă contractual ele trebuie terminat până în luna octombrie 2016

Cât privește blocajul în care se găsesc majoritatea autostrăzilor aflate în construcție în România, Cătălin Drulă afirmă că absența autorizațiilor de construire este cauzată de factori ”pozitivi”, precum ”absorbția fondurilor europene” dar și ”negativi”, spre exemplu ”presiunile politice și subestimarea timpului necesar pentru a obține avizele care mai lipseau”.

El minimalizează importanța autorizațiilor de construire, spaima oricărui român care vrea să construiască o casă. Potrivit lui, ”documentele care mai lipseau pentru autorizație, în mare, nu erau cele fundamentale, ci cele mai degrabă de natură birocratică” și ”autorizația de construire nu reprezintă sub nicio formă un certificat de calitate pentru lucrările deja executate”. Blocajele ”în administrația românească se rezolvă… de fapt, nu se rezolvă. Nu se “bagă” nimeni. E cu “scandal”. N-are rost să te complici. Mai bine, se abandonează proiectele, se pierd banii europeni, se reziliază contractele și se fac reclamații la DNA și DLAF, ca să fie cercul complet. În timpul ăsta noi pe autostrăzi tot nu mergem, politicienii (care au creat problema) deplîng incompetența tehnocraților”, afirmă el.

Dar Cătălin Drulă, de profesie iniginer IT, nu spune nimic despre cauzele care duc la astfel de blocaje, de managementul prost, după ureche, prin care acestea sunt gestionate și, mai ales, despre absența oricărei expertize competente privind managementul proiectelor la nivelul CNADNR. Spre exemplu, de ani de zile pentru a construi o autostradă, CNADNR alege aleatoriu între două proceduri de derulare a proiectelor total diferite, anume FIDIC galben și FIDIC roșu fără a ști prea bine de ce alege o procedură sau alta, de la caz la caz.

Consilierul lui Dacian Cioloș lasă să se înțeleagă că prezentarea de către constructorii italieni spre decontare a unor facturi de albire a dinților sau ședințe de masaj nu este o dovadă a batjocurii privind cheltuirea banilor publici, ci că ar fi parte a unui ”război (în care se - n.red.) servesc mici șopârle presei care devin știri de can-can “albirea dinților”. ”Viața merge înainte”, concluzionează consilierul premierului într-o postare disponibilă aici.