Canadienii de la Candu Energy revin la Cernavodă

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Chinezii şi canadienii s-au înţeles pentru viitor. E un acord cadru pentru o posibilă colaborare, însă mai sunt discuţii între China General Nuclear Power şi România. Termenul pentru stabilirea în detaliu a proiectului este primăvara anului 2015. Încă nu este foarte clar cine va avea controlul. Pentru construcţia şi exploatarea celor două noi reactoare se va forma o firmă nouă, şi va fi important cine va deţine controlul asupra ei. 

În analizele asupra dezvoltării proiectului de la Cernavodă de către chinezi, s-a insistat mereu pe incompatibilitatea dintre tehnologia folosită de asiatici şi cea deja in uz în România. Introducerea candienilor în ecuaţie rezolvă această problemă, cu toate că, de obicei, chinezii acceptă proiecte externe şi le finanţează tocmai pentru a folosi tehnologii şi echipamente proprii. Însă, în acest caz, se poate schimba puţin tiparul, mai ales în condiţiile în care China are acasă un program vast de dezvoltare de centrale nucleare, care pune presiune pe companiile de construcţie. 

Finanţarea va fi chineză, însă, în ce condiţii va veni ea urmează să se stabilească. Guvernul a negociat cu Banca Industrială şi Comercială din China pentru Cernavodă, în siajul acordurilor semnate la Bucureşti cu ocazia Summitului China- Europa Centrală şi de Est. Suma vehiculată este mare, 6,4 miliarde de euro. 

Finanţarea estimată a crescut constant de-a lungul anilor, chiar suspect de rapid. Dacă acum nouă ani se vorbea de o investiţie între 2 şi 2,5 miliarde de euro, în 2008 se ajunsese la 4 miliarde, iar în ziua de azi cifra a crescut la 6,4 miliarde de euro. 

Nuclearelectrica are în prezent două reactoare nucleare în funcțiune la Cernavodă care acoperă aproximativ 18% din consumul anual de energie. Adăugarea a două noi reactoare ar dubla producţia de energie nucleară. 

Construcţia reactoarelor trei şi patru a întârziat foarte mult, exclusiv din cauza guvernelor de la Bucureşti. Proiectul a început în 2006, cu parteneri europeni, iar statul era minoritar. Au fost atrase în această afacere nume grele ale industirei, precum RWE, Electrabel sau Iberdrola. Apoi statul s-a sucit şi a decis că vrea să fie majoritar. După care, iaraşi, guvernul a vrut o schimbare, să devină minoritar. A venit criza şi companiile europene au începută să se retragă. A fost invocat ca motiv inclusiv implicarea Chinei în proiect, situaţie considerată de unii investitori "incompatibilă".