Răzvan Gheșea are 39 de ani și conduce o afacere cu 60 de angajați. Este doar unul dintre miile de tineri care au renunțat la o slujbă stabilă pentru a fi antreprenor. Școlit în management, el a dat munca de consultanță în construcții pentru o profesie mai artistică.
Alături de soția sa, care este designer, produce haine în serie limitată. A deschis mai întâi un magazin și acum a ajuns să dețină șapte. Firma lui are o cifră de afaceri de 600.000 de lei, așa că acum spune că nu regretă decizia luată. Recunoaşte, însă, că a avut noroc în aceste vremuri tulburi.
„Condițiile de creditare, de sprijinire a micilor antreprenori sunt practic spre zero. Trebuie să ştim până la ce punct putem să riscăm. N-am auzit pe nimeni să sprijine antreprenorii care vor să-şi contruiască facilităţi proprii de producţie sau să şi le mărească pe cele existente”, a afirmat Răzvan Gheşea, antreprenor.
Și Ovidiu Bratu a renunţat la salariul fix de la locul de muncă şi a început o afacere pe cont propriu. De șase ani, el vinde echipamente pentru motociclişti. Tânărul are acum un site online care îi poate aduce într-o lună bună un profit de aproape 1.000 de euro. Strategia lui e una simplă: toate produsele sale vândute pe internet costă, în medie, cu 10% mai puţin decât cele dintr-un magazin obişnuit.
Firmele tinerilor au în general unul sau doi angajaţi.
„Tinerii se axează pe domeniul serviciilor, ca cifră de afacere estimată se ridică undeva la 30.000 de euro”, a declarat Florin Jianu, preşedintele Patronatului Tinerilor Întreprinzător.
În ultimii trei ani, peste 8.000 de tineri au ales să îşi deschidă o firmă, dar de sprijin nu prea au avut parte. De exemplu, programul statului de sprijire a tinerilor antreprenori are fonduri tot mai mici. Anul acesta sunt alocate 25 de milioane de lei, cu 20% mai puţin faţă de anul trecut. Prin acest program, tinerii primesc un ajutor de 10.000 de euro pentru începerea unei afaceri.