BUSINESS CLUB. Taxe noi de 1 miliard de euro în 2014. Găurile din buget ar putea persista

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Grosul va veni din ce se pregăteşte la accize. 900 de milioane de euro suplimentari vor veni în cea mai mare parte de la carburanţi.

Chestiunea aceea de schimbare a modului de calcul în funcție de inflaţie este de fapt doar o scuză. În fapt, cresc serios accizele că valoare în euro în lei sau în ce moneda de pe lumea asta facem calculul.

Taxa de stâlp şi bornă kilometrică ar aduce şi ea 110 milioane de euro. Apoi va fi ceva de încasat de pe urma creşterii salariului minim pe economie în două etape: 850 de lei în ianuarie, apoi 900 de lei, apoi în iunie. Sunt vreo 200.000 de lefuri care vor fi ridicate prin lege.

Mărirea salariului minim pe economie este cel mai bun exemplu de praf în ochi. Pentru că, de fapt, prin ridicarea lui se sporesc încasările la buget.

Printr-o creştere cu 50 de lei a salariului minim, la angajat ajung în plus 35 de lei, dar statul ia şi el în plus 28 de lei. Adunate cele două sume dau mai mult de 50 de lei pentru că statul ia mai mult de la angajator, sume care nu intră în salariul minim brut.

Şi aşa se face că prin această majorare de salariu, statul ar putea să-şi sporească veniturile cu 77 de milioane de euro. Până la1,1 miliarde de euro ar mai fi vreo 20 şi ceva de milioane de euro, care ar veni din schimbarea modului de impozitare al IMM-urilor şi din introducerea cotributiilor sociale pe alte tipuri de venituri, cum ar fi chiriile.

Miliardul în plus nu acoperă însă nici jumătate din cheltuielile suplimentare pe care statul le va avea anul viitor. Acestea vor fi aproape de 52 de miliarde de euro.

Veniturile statului sunt prognozate la 48,71 miliarde de euro. Din colectarea de taxe ar urmă să vină 45,4 miliarde de euro, la care să se adauge un supliment de 3,3 miliarde din absorbţia de fonduri europene.

Aici s-ar putea să avem o supraestimare. Şi nici la venituri, în principiu, ce va lua statul din economie sub formă de taxe nu sunt deosebiri faţă de acest an. Ca pondere în Produsul Intern Brut sunt tot acolo, undeva la 33%, iar acest an a arătat că a fost vorba de prea mult optimism.

Că să recapitulăm: 1,1 miliarde din noile taxe şi măriri de acciza şi restul din creşterea economică şi încasări prin taxa de produs care vor veni de pe urma scumpirilor.

Proiecţia guvernului însă este făcută pe baza unui consum şi aplicarea noilor valori ale taxelor. Problema este că pot apărea variaţii. Taxarea suplimentară va duce la scumpiri şi atunci pot aprea reduceri de consum. Prin urmare nici încasările estimate de guvern nu vor fi atinse.

În calculul făcut de finanţiştii statului nu este inclusă acea taxa de infrastrcutură 7 cenţi pe litru. Ea ar genera aproape 500 de milioane de euro.

Nu e inclusă în datele amintite, ceea ce dă o speranţa că se va constitui un fond special care să fie folosit exclusiv pentru infrastructură.

Problema este că în caz că nu îşi face plinul cu 1.1 miliarde euro sau nu vin încasările prognozate din alte surse, statul nu se va sfii să bage mâna în acest fond pentru a-şi completa golurile.