BUSINESS CLUB. Riscurile cardurilor fără pin

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Practic, cu greu se găseşte un POS care să fie folosit şi pentru cardurile contactless. Mai mult, angajaţii de la supermarketuri şi farmacii nu prea ştiu să folosească această tehnologie. Băncile vor să dezvolte acest sistem de plăţi pentru că încasează comisioane de administrare consistente de pe urma cardurilor fără PIN.

Cardul fără PIN poate fi folosit în magazine, restaurante, farmacii și pentru mijloacele de transport în comun, cu condiția de a face maxim zece tranzacții pe zi, de o valoare mai mică de 100 de lei fiecare.

Procedura de plată este simplă: cumpărătorul apropie cardul de cititor și, în câteva secunde, primește chitanța, fără să mai fie nevoie să introducă PIN-ul. Dar simplitatea procedurii ridică și probleme de securitate.

„Există riscuri de fraudă ca pentru orice fel de carduri, aceste carduri pot fi citite cu anumite dispozitive. Standardul contactless permite o distanţă a cardului faţă de cititor de maxim trei centimetri. Asta face citirea acestor carduri destul de dificilă în scopuri frauduloase”, explică Cristian Lia, director departament carduri.

Costurile cu emiterea şi întreţinerea unui astfel de card sunt la fel cu cele pentru un card obişnuit. Ofertele actuale ale băncilor diferă. Unele nu percep comision de emitere, ci doar de administrare, în cazul clienţilor mai vechi. Alte bănci percep ambele comisioane, dintre care cel de administrare ajunge la 50 de lei pe lună. Cardul poate fi încărcat cu bani la ATM-urile băncilor, dar şi în faţa calculatorului, prin transfer bancar dintr-un alt cont.

„Noi oferim clienților noştri posibilitatea de a fi informaţi instant printr-un sms pe telefonul mobil, prin care li se prezintă clar valoarea tranzacţiei, comerciantul la care a fost efectuată şi momentul respectiv”, spune Bianca Ioniţă, director departament carduri.

Reticența există nu numai din partea clienților, care se tem să nu rămână fără bani în caz că pierd cardul, ci și din partea comercianților.

În toata țara sunt circa 5.500 de POS-uri echipate pentru a citit cardurile fără PIN. La nivel național există 14 milioane de carduri, dintre care 600 de mii sunt fără PIN. Anul trecut, numărul total de tranzacții cu cardul a ajuns la 190 de milioane, cu o valoare de 6 miliarde de euro.

România ramâne, însă, o țară a numerarului. Jumatate din populația țării nu are niciun fel de produs bancar, adică nu are cont bancar, deci nu folosește nici cardul bancar. În plus, sunt încă mulți cei care folosesc cardul doar pentru a-și încasa salariul sau pensia și care preferă să plătească totul în numerar. Pentru bănci, orice card în plus înseamnă bani mai mulți din comisioanele de emitere, administrare sau de retragere de numerar.

Potrivit calculelor Gândul, la un salariu de 2.000 de lei încasat pe card, diversele comisioane lăsate băncii sunt cuprinse între 60 și 200 de lei pe an.