Revoluţia şi anii de tranziţie nu au afectat producţia de încălţăminte din Bihor. Ba din contră, trecerea de la comunism la capitalism a adus noi investitori şi deschidere către Occident.
„După anii 90, aceastaă industrie s-a dezvoltat rapid datorită a două considerente: faptul că am fost aproape de graniță și faptul că am avut o tradiție în domeniul acesta, fabricarea încălțămintei”, spune Dana Paşc - directorul executiv al Direcţiei Judeţene de Statistică Bihor.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în Bihor funcţionează cele mai multe fabrici de încălţăminte din ţară - 270. Numai cea administrată de Lucian Gorun produce anual un milion de perechi de pantofi, atât pentru bărbaţi, cât și pentru femei.
„Ajung peste tot în Europa. În Italia, Spania, chiar și în Dubai ajung”, spune Lucian Gorun, administratorul unei fabrici de încălţăminte.
El spune că străinii investesc în această zonă datorită forței de muncă.
Cei 75 de salariaţi ai fabricii câștigă între 1.000 și 1.400 de lei, plus bonuri de masă, și au transportul asigurat. Nu sunt salarii mari, dar angajaţii sunt mulţumiţi că au un loc de muncă.
„Pentru mine este un avantaj destul de bun pentru că am un loc de muncă în Oradea și aproape de casă, la 3 kilometri de casă. Căldura merge tot timpul și în cursul nopţii, dimineaţă când ajungem la locul de muncă este cald”, spune un angajat.
Dar puţini sunt cei care își permit să cumpere pantofii pe care îi produc. Fabricile din România lucrează foarte mult în lohn, pentru mărci celebre din Occident. Încălţările produse în Bihor sau în alte fabrici din restul ţării sunt vândute la preţuri piperate în Europa. În 2013, cel mai recent an pentru care există date disponibile, fabricile românești au exportat încălţăminte de două miliarde de euro.
Exporturi la fel de mari au avut și fabricile de haine, care de asemena cos pentru marile lanţuri străine de magazine. Sunt industrii care caută salarii mici și apropierea de pieţele occidentale de desfacere, iar România îndeplinește ambele condiţii. Totuși, Bihorul încearcă să atragă și alt fel de investitori decât cei din producţia de încălţăminte. În judeţ au început să apară în ultimii ani și fabrici de echipamente electronice și de componente auto, care oferă salarii ceva mai mari și pot avea un impact mai ridicat în economia locală.