BUSINESS CLUB. Peste 50 de companii sapă după şisturi energetice

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Ruşii de la Gazprom spun că vor investi 300 de milioane de euro în următorii 2 ani pentru a caută petrol în vestul ţării, iar ungurii de la MOL investesc 38 de milioane de euro numai anul acesta.

Vor face măsurători pe 550 de kilometri pătraţi pentru a obţine o harta 3D a subsolului. În câteva luni de prelucrare a datelor harta va arăta ce resurse au respectivele perimetre. Rezerve normale de gaze sau de șist.

„În perimetrul Curtici există doar potenţial de hidrocarburi convenţionale”, a declarat Gabor Zelei, director MOL.

Licenţele obţinute de la autorităţi sunt clar pentru gaze convenţionale, însă autorităţile locale cred că investitorii caută de fapt altceva. Deşi acordul de explorare de la Curtici este secret, edilii spun că acesta ar putea deschide perspectiva unor exploatări neconvenţionale, adică de şist.

„Eu nu am niciun motiv să fiu liniştit că la Curtici nu se vor exploata gaze de şist”, a susţinut Răzvan Bulboacă, consilier local Curtici.

„Unde există ape termale există și gaze de șist, aici e marea îngrijorare... ori în zona Curtici există ape termale”, a explicat Nicolae Niţă, primar Curtici.

În ultimii ani diverse companii s-au arătat foarte interesante să preia perimetre care au un potenţial redus sau care au aparţinut în trecut Petrom sau Romgaz, cele care le-au explotat până la secătuire.

„Avem un potenţial în partea de vest a ţării, vedem aici câţiva operatori care sunt în anumite faze ale procesului de explorare, avem partea de est a ţării...iar avem nişte perimetre cu potenţial, Câmpia Română şi un potenţial serios în Marea Neagră”, a declarat Gheorghe Duţu, preşedintele Agenţiei de Resurse Minerale.

În vremea comunismului, în căutare de resurse interne, autorităţile au cercetat întreagă ţară şi cam tot ce a însemnat zăcăminte convenţionale au intrat în exploatare. În ultimii 20 de ani au fost rare cazurile când s-au făcut descoperiri. În anii 90 Shell a cheltuit milioane fără succes şi doar grupul german Wintershall a avut o descoperire de mică amploare. Şi totuşi companiile se arată acum foarte interesate de tot ce concesionează statul.

Licenţele acordate scriu clar că sunt pentru gaze convenţionale, aşa cum prevede şi legea minelor. Însă orice lege se poate completa. Lângă gazele convenţionale se adugă formularea „şi neconvenţionale” şi totul se rezolvă.