Business Club: O bancă „rea” pentru Europa, neagreată de Comisia Europeană
Oficialii Băncii Centrale Europene doresc crearea unei „bănci rele” în zona euro, pentru a scăpa sistemul financiar de activele toxice care vor apărea din criză. Se va copia modelul folosit pe alocuri - și cu succes - după criza din 2008. Inevitabil, cu toate pachetele de ajutor, vom avea o creștere a creditelor neperformante. Iar asta riscă să blocheze capacitatea de creditare a băncilor. Ideea este privită totuși cu scepticism de către Comisia Europeană, reticentă la ideea de a renunța la normele UE privind acordarea ajutoarelor de stat pentru bănci.
Lecția învățată după criza din 2008 este că poți scăpa rapid de creditele neperformante, însă doar printr-o „bancă rea”, a declarat guvernatorul Băncii Greciei pentru Financial Times. Fie că este vorba de o astfel de bancă la nivel european sau la nivel național, aceasta trebuie să fie înființată rapid.
Băncile din Grecia au cele mai multe credite neperformante
Băncile din Grecia au de departe cel mai mare număr de credite neperformante din zona euro. Acestea constituie 35% din totalul împrumuturilor și sunt o moștenire a crizei datoriilor, care a adus țara în pragul ieșirii din zona euro. Grecii au redus împrumuturile neperformante cu aproximativ 40% în patru ani, sub presiunile Băncii Centrale Europene.
La nivelul celor mai mari 121 de bănci din zona euro, creditele neperformante s-au înjumătățit în ultimii patru ani. Valoarea acestora este de 506 miliarde de euro și ele reprezentau 3,2 la sută din portofoliul de credite la sfârșitul anului trecut. Nivelul este foarte bun, arată soliditatea sistemului, însă în țări precum Italia sau Grecia acestea împrumuturi încă depășesc 6 procente din numărul total de credite.
De ce Comisia Europeană nu privește ideea cu ochi buni
Totuși, ideea BCE a fost respinsă de Comisia Europeană, care susține că există metode mai bune de a scăpa de aceste credite toxice. Însă nu a oferit alte detalii.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Unul dintre liderii Băncii Centrale Europene a mai propus ideea unei bănci „rele”, unde să fie transferate toate creditele neperformante, în 2017. Ideea a fost respinsă și atunci de oficialii de la Bruxelles, care au susținut că reprezintă ajutoare de stat.
Luna trecută, Comisia Europeană a hotărât o relaxare temporară a normelor privind ajutoarele de stat și a oferit pachete de miliarde de euro pentru sprijinul economiei. De asemenea, Bruxelles-ul intenționează să permită țărilor să ofere capital companiilor aflate în dificultate, deși, în schimb, vor fi restricționate de la plata dividendelor sau bonusurilor în perioada în care vor primi ajutor de stat.
Cei care susțin înființarea unei bănci rele speră să facă ca ideea să fie acceptată în conformitate cu normele privind ajutorul de stat. De asemenea, aceștia propun ca împrumuturile toxice să fie vândute pe piață după o perioadă determinată de timp, cu posibilitatea de a recupera din pierderi chiar de la creditori.
Și România s-a folosit de sistemul unei bănci „rele”
Spania, Irlanda și Germania au înființat bănci „rele” susținute de stat după criza financiară din 2008, când au trebuit să se confrunte cu o creștere bruscă a creditelor neperformante. Cel puțin în cazul Irlandei sistemul a funcționat foarte bine și a ajutat țara să depășeasăc mai repde criza datoriei suverane.
De atunci, însă, Uniunea Europeană a introdus directive de redresare si rezoluție, care restricționează guvernele. Astfel, băncile rele pot fi înființate doar în cazuri speciale.
Chiar și România a folosit acest sistem al unei bănci „rele” în trecut. A fost de fapt o entitate a statului care a preluat active neperformante ale băncilor de stat. A funcționat ca Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare și a primit creditele neperformante. De pildă, când a picat Bancorex, activele viabile au fost preluate de BCR, iar gunoiul a ajuns la acest AVAB, care a încercat să recupereze ceva din acele împrumuturi rele. Cu un succes relativ totuși.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
